Inflația reprezintă fenomenul economic prin care prețurile bunurilor și serviciilor înregistrează creșteri în timp, iar puterea de cumpărare a monedei scade. Specialiștii în economie definesc inflația ca fiind creșterea generalizată a prețurilor. Totuși, există diferențe între teoria economică și situația practică, deoarece Institutul Național de Statistică (INS) estimează că inflația anuală este sub 10%. În realitate, anumite produse au înregistrat dublări sau creșteri de 50-70%, după cum relevă Gândul.
Pe scurt, oamenii pot cumpăra astăzi mai puține bunuri cu aceeași sumă de bani decât anul trecut, înregistrând o variație de peste 10%. În plus, inflația aduce beneficii bugetului statului, deoarece cu cât un produs devine mai scump, cu atât TVA-ul încasat de stat crește.
România se află într-o situație intermediară, între o inflație ușor ameliorată și dificilitatea resimțită de români la nivelul prețurilor la alimente, energie, chirii și transport. Deși datele INS indică o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, comparativ cu 9,9% în septembrie, realitatea cotidiană arată că viața pentru majoritatea populației devine o luptă pentru supraviețuire din cauza creșterii prețurilor.
Statisticile oficiale și estimările BNR
Rezervele monetare ale Băncii Naționale a României au fost menținute la nivelul de 6,5%, pentru a asigura stabilitatea economică și a gestiona presiunile generate de inflație. Conform datelor INS, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai pronunțate scumpiri au fost în cazul facturilor de energie electrică, care au crescut cu peste 72% după eliminarea plafonării tarifelor, precum și la servicii, unde tarifele pentru transport și chirii au crescut cu peste 10%. Se anticipatează o revizuire a prognozelor BNR, cu estimări de inflație mai mari decât cele inițial anunțate.
Inflația în statistică versus realitatea prețurilor
Deși statisticile indică o reducere a inflației, creșterile de prețuri continuă să afecteze consumatorii. Alimentele de bază, precum pâinea, s-au scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit mai costisitoare cu aproape 20%. În timp ce unele alimente, precum cartofii și legumele de sezon, au înregistrat scăderi de preț, aceste reduceri nu compensează creșterile semnificative din coșul de cumpărături, demonstrând că inflația persistă, iar evoluția prețurilor va continua să fie dificilă pentru următoarele luni.
Guvernul Bolojan a reiterat că toate măsurile de austeritate au fost implementate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru cetățeni însă, aceste măsuri au însemnat scăderea resurselor financiare și creșterea costurilor la utilități și servicii. În prezent, autoritățile promit că nu vor majora taxele în anul următor și afirmă cu încredere că economia își va reveni, însă realitatea de zi cu zi arată altceva: prețurile continuă să crească lunar, iar nivelul de trai se deteriorează, în timp ce statisticile nu reflectă pe deplin situația din teren.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Veștile negative continuă: BNR avertizează că inflația nu scade, ci înregistrează creșteri
Cele mai recente raportări indică creșteri de prețuri, conform datelor Institutului Național de Statistică, evidențiind cele mai mari scumpiri ale perioadei
