Cei șapte membri ai Partidului Liberal care au inițiat amendamente la Legea nr. 544/2001 privind accesul la informații publice au decis retragerea proiectului legislativ. Gândul a prezentat pe larg, marți seară, detalii despre această inițiativă, AICI.
„Inițiatorii și colegii semnatari ai proiectului de modificare a Legii nr. 544/2001 referitoare la libertatea de acces la informații de interes public au decis să îl retragă”, au declarat miercuri reprezentanții Partidului Liberal.
„Propunerea legislativă a PNL este foarte probabil ilegală din punct de vedere constituțional, este lipsită de moralitate și reprezintă o ofensă adusă cetățenilor. Parlamentari ai PNL se poziționează cu aroganță deasupra cetățenilor, privindu-i cu dispreț și considerându-i inamici naturali ai instituțiilor publice, adică ai statului”, au transmis, printr-o scrisoare deschisă, 15 asociații și organizații civice.
„Prin această propunere legislativă, inițiatorii urmăresc, în principal, introducerea unei categorii de informații cu caracter special, care vor fi exceptate de la comunicarea publică. Ne adresăm dumneavoastră, pentru a solicita un punct de vedere public cu privire la asumarea politică a unor teze anti-democratice, incluse în nota de fundamentare a proiectului legislativ.”
Dincolo de conținutul propriu-zis al proiectului de lege, Expunerea de motive evidențiază un dispreț profund față de cetățeni și ignoră caracterul esențial al dreptului de acces la informație. Astfel, inițiatorii, parlamentari ai Partidului Național Liberal, susțin că este nevoie de intervenție legislativă pentru a proteja instituțiile publice de cetățeni (!) care, cu rea-credință, ar folosi accesul la informații de interes public pentru a șicana autoritățile (!!) sau pentru a utiliza informațiile primite în interes personal. În mod cinic, inițiatorii consideră că aceste informații aparțin instituțiilor, deoarece au fost obținute prin efortul angajaților”, se precizează într-o scrisoare deschisă semnată de ONG-uri.
Acestea avertizează: „Se pare că PNL a uitat că, într-o democrație, statul servește cetățenilor, și nu invers. Taxele plătite de cetățeni susțin toate costurile instituțiilor publice, inclusiv salariile angajaților. Astfel, orice activitate a instituțiilor are ca scop principal beneficiul cetățenilor. Orice informație obținută în cadrul activităților instituțiilor este de interes public.”
Organizațiile remarcă faptul că Articolul 31 alin. (1) din Constituție prevede clar: „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi restrâns”.
„Doctrina juridică și jurisprudența instanțelor au consacrat interpretarea naturală conform căreia orice informație deținută de un actor public este, în mod general, de interes public, iar orice excepție trebuie justificată și însoțită de măsuri de prevenire a abuzurilor. În ceea ce privește conținutul propunerii, modificarea legislativă ar conferi conducătorilor instituțiilor publice puteri arbitrare de a decide ce informații au caracter special, fapt ce le-ar permite să acționeze fără control public.”
În esență, așa cum am transmis în opinia oficială adresată Parlamentului, această propunere este inutilă și creează un paralelism legislativ, întrucât mecanismul de protecție a informațiilor sensibile la nivelul fiecărei instituții este deja reglementat prin Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate”, au declarat ONG-urile Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, Asociația “Átlátszó Erdély Egyesület”, Expert Forum, APADOR-CH, Asociația CIVica, Asociația Rădăuțiul Civic, Centrul FILIA, Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (Politică la Minut), Centrul de Resurse Juridice, Asociația MozaiQ LGBT, ActiveWatch și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Știrea inițială
Inițiativa legislativă ar fi schimbat în mod radical modul în care românii pot accesa informațiile publice. Proiectul introducea un nou termen în legea 544/2001: „informație cu regim special”, categorie pe care liderii oricărei instituții o puteau declara inaccesibilă publicului. Informația a fost publicată inițial de Presshub.
Gândul evidențiază „lista rușinii” cu inițiatorii legii.
Surse foto: Facebook – Ilie Bolojan și Robert Sighiartău
Inițiativa a fost semnată de deputații Partidului Liberal Dragoș Fănică Ciobotaru, Adrian Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert Sighiartău, Dumitru Ţiplea. Cel din urmă este considerat „locotenent” al premierului Ilie Bolojan, iar Adrian Felician Cozma este liderul PNL Satu Mare.
Inițiatorii au susținut că anumite solicitări nu sunt justificate și ar încetini activitatea autorităților. Ei au afirmat că „anumite solicitări sunt adresate pentru utilizări în interes propriu, pentru petiții sau sesizări tendențioase”.
Surse foto: Facebook – Ilie Bolojan și Adrian Cozma
Lista rușinii:
Dragoș Fănică Ciobotaru – PNL Vrancea
Adrian Felician Cozma – PNL Satu Mare
Adrian Mocanu – PNL Buzău
Ciprian Pandea – PNL Călărași
George Scarlat – PNL Galați
Robert Sighiartău – PNL Bistrița-Năsăud
Dumitru Ţiplea – PNL Bihor
Proiectul a fost programat pentru dezbatere în Senat în data de 13 noiembrie 2025.
Autorul recomandă:
- Un caz controversat în scandalul de corupție, în care apare și numele premierului Ilie Bolojan. Afaceristul Fănel Bogos, arestat pentru șantaj, a câștigat definitiv procesul cu DSVSA Vaslui și trebuie să primească despăgubiri de peste 3 milioane de lei.
- Legea care obligă primarii, miniștrii și parlamentarii să-și publice CV-ul, cu sancțiunea unei amenzi de 10.000 de lei, este blocată în Parlament.
- Firma specializată în iluminatul festiv de la Oradea, identificată de Gândul, s-a extins și în București. Primăria condusă de un politician PNL intenționează să aloce aproape 2 milioane de euro pentru decorarea de Crăciun, triplu față de sumele din anul anterior.
