Orașul Iași se remarcă printr-o densitate remarcabilă a lăcașurilor de cult, având cea mai mare proporție față de populație din România. Dintre cele circa 70 de temple, jumătate sunt considerate monumente istorice. Printre cele mai frumoase și mai vizitate se numără Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, Biserica Sfântul Sava, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, Mănăstirea Golia și Biserica Bărboi.
Lăcașuri de cult deosebite din Iași
Iașiul este un oraș plin de biserici și mănăstiri, unele dintre ele având o frumusețe remarcabilă. Cert este că Catedrala Mitropolitană, adăpostind moaștele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, este extrem de populară. Construcția catedralei a început în 1833, la inițiativa Mitropolitului Veniamin Costache. Arhitecții vienezi Johann și Gustav Freiwald au proiectat edificiul în stil neoclasic, un stil întâlnit și la alte biserici monumentale din Europa.
Lucrările la catedrală au continuat intens până în 1841, dar retragerea forțată a mitropolitului Veniamin în 1842 a întrerupt opera. Timp de aproape patru decenii, edificiul a rămas neterminat. Mitropolitul Iosif Naniescu a asigurat reluarea lucrărilor. Proiectul a fost redefinit de arhitectul Alexandru Orăscu, rectorul Universității din București, adăugându-se două linii de pilaștri masivi în interior. A fost abandonată cupola de mari dimensiuni, înlocuită de un sistem de patru bolți, separate prin arce transversale. Decorul interior a fost realizat de pictorul Gheorghe Tattarescu. Sfințirea Catedralei Mitropolitane a avut loc la 23 aprilie 1887. În plus, în 1889, moaștele Sfintei Parascheva au fost mutate din Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi în catedrală, un factor esențial în popularitatea actuală a lăcașului de cult, vizitat anual de zeci de mii de credincioși.
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași este o importantă biserică din Iași. Construită de domnitorul Ștefan cel Mare între 1491 și 1492, a fost restaurată între 1884 și 1904 de arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Numele de „Domnesc” reflectă tradiția de unire a domnilor Moldovei, de la Despot Vodă la Grigore Alexandru Ghica. De altfel, între 1677 și 1682 a servit totodată ca catedrală metropolitană.
În inima Iașului se află și Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, cunoscută și sub numele de Biserica Trisfetitelor. Mănăstirea impresionează prin decorul său deosebit. A fost ridicată de voievodul Vasile Lupu între 1637 și 1639, ca necropolă domnească, adăpostind mormintele lui Vasile Lupu, Alexandru Ioan Cuza și Dimitrie Cantemir.
Mănăstirea Golia – o construcție remarcabilă
Mănăstirea Golia a fost, mulți ani, cea mai mare biserică din Moldova. Fondată în 1650 de logofătul Ioan Golia, a fost reconstruită și extinsă de Vasile Lupu între 1650-1653, iar finalizată de fiul său, Ștefăniță, în 1660. Până la construcția actualei catedrale, a fost cea mai monumentală biserică din Țara Moldovei. Arhitectura sa îmbină elemente renascentiste și bizantine. Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt de apărare, dotat cu turle la colțuri și un turn-clopotniță. În incinta curții mănăstirii se află și o casă în care, între 1866 și 1871, a locuit diaconul Ion Creangă.
Biserica Sfântul Sava este unică în România prin fuziunea elementelor arhitecturale bizantine, orientale, gotice, moldovenești și muntenești. Construită în a doua parte a secolului al XVI-lea, de călugări greci proveniți de la Mănăstirea Sfântul Sava din apropiere de Ierusalim, a fost ridicată la cererea domnitorului Petru Șchiopul. Având ca hram „Adormirea Maicii Domnului”, biserica împreună cu chilii formând mănăstirea, a fost pusă sub ocrotirea mănăstirii „Sfântului Sava cel Sfinţit” din Ierusalim. În 1625, a fost refăcută complet, după ce a fost afectată de problemele solului și un incendiu provocat de o invazie tătară.
O altă biserică demnă de admirație este Biserica Bărboi, construită între 1841 și 1844, pe locul unei biserici mai vechi din perioada 1613-1615. Construită din blocuri de piatră și cărămidă, are plan în cruce greacă, ferestre cu chenare simple și o turlă centrală flancată de patru turle mici. Pictura bisericii datează din prima parte a secolului al XIX-lea, fiind influențată de stilul renascentist, iar catapeteasma este un important exemplu de meșteșug. Catapeteasma a fost sculptata și poleita cu aur de către meșterul Ilie Moldovan, de origine basarabeană.
Dintre obiectivele religioase, mai merită menționată și Biserica Sfântul Gheorghe, cunoscută și sub denumirea de Catedrala Veche.
