O firmă de avocați a transmis astăzi un e-mail cu privire la schimbările stricte în procedurile de obținere a cetățeniei române. Titlul e-mailului, ″S-au înăsprit condițiile de obținere a cetățeniei române (statistică)″, conține o greșeală ortografică care, deși minoră, evidențiază o problemă în comunicarea profesională.
E-mailul menționează în introducere noile reglementări, arătând că solicitanții trebuie să îndeplinească cerinţe mai riguroase privind competenţa lingvistică în limba română şi integrarea socială.
Pentru majoritatea solicitanților, aceste modificări nu sunt relevante. Însă, pentru alții, implicațiile sunt semnificative.
Modificările vizează schemele de obținere a cetățeniei române
Schimbările afectează persoanele care solicită redobândirea cetățeniei române în baza articolului 11 din Legea 21/1991. Aceștia sunt indivizi sau urmașii acestora (până la gradul al 3-lea) născuți în teritoriile pierdute de România în 1940 (Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac). Această prevedere a fost menită să remedieze nedreptățile istorice cauzate de Pactul Ribbentrop-Molotov.
Investigatiile jurnalistice au relevat existența unor adevărate rețele care facilitează obținerea cetățeniei române pentru persoane din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte ţări din fostul spațiu sovietic. Cetățenia europeană devenea accesibilă.
Costul obținerii cetățeniei a atins sume importante
Mulți solicitanți au încercat să obțină cetățenia română prin metode frauduloase, utilizând documente false pentru a justifica descendența românească. Potrivit investigațiilor, prețul obținerii cetățeniei pentru cetățenii ucraineni atingea 3.500 de euro, iar pentru cetățenii ruși, chiar peste 7.000 de euro.
Anterior modificărilor, aceste persoane puteau obține cetățenie română fără nicio cunoștință a limbii române. Doar jurământul de credinţă de 20 de cuvinte era suficient.
Într-un singur an, peste 30.000 de persoane au obținut cetățenia română fără a demonstra cunoştinţe de limbă. Acest număr este mult mai mare decât numărul de cetățeni români care au obținut cetățenia prin alte metode legale.
Ce nivel de competenţă lingvistică este necesar
Legea modificată impune ca solicitanții să aibă cunoștințe de limba română la nivelul minim B1. Aceasta presupune abilitatea de comunicare scrisă și orală, de utilizare corectă a structurilor gramaticale și capacitatea de a răspunde la întrebări legate de informaţii personale.
Sunt prevăzute și anumite excepții, cum ar fi persoanele care au urmat studii liceale sau universitare cu predare în limba română, cei care au fost cetățeni români înainte de 1940 (și și-au pierdut cetățenia), și persoanele peste 65 de ani.
Obținerea cetățeniei române, o condiţie pentru intrarea în Visa Waiver
Introducerea competenței lingvistice în condițiile obținerii cetățeniei a fost un proces amplu, cu critici și opinii contrare, inclusiv din partea avocaților și a reprezentanților asociațiilor de români din spațiul ex-sovietic.
Motivul principal al nemulțumirii unor avocați este pierderea potențialilor clienți vorbitori de limbă rusă. Opoziția unor alți actori a fost mai greu de înțeles.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie a încetinit aprobările de dosare pe articolul 11, afectată și de presiuni internaţionale. Ministrul Justiției a recunoscut necesitatea acestei revizuiri pentru aderarea la Visa Waiver Program.
Au fost semnalate numeroase cazuri de documente false prezentate de solicitanți.
În 2024, în ciuda numărului mare de cereri (50.350), nu au fost aprobate niciun dosar. Până în martie 2025, numărul depunerilor a scăzut la 3.976, fără niciun dosar aprobat. Aceste tendințe sunt influențate de reglementările stricte recente.
Unele scheme ilegale vor fi afectate
Această lege, promulgată de Ilie Bolojan în martie 2025, va afecta negativ schemele frauduloase de obținere a cetățeniei române, prin impunerea unei cerințe mai riguroase. Aşteptări sunt că mulți vor pierde sume importante.
