În fiecare weekend, Ioana Alupulesei face cumpărăturile alimentare la supermarketul preferat. Apoi, se plânge că cheltuie prea mulți bani pe hrană, iar o parte din ea se strică și este aruncată. Românii alocă, într-adevăr, o pondere semnificativă din venituri pentru hrană, mai mare decât alte națiuni europene. Această tendință nu este nouă; chiar și acum 100 de ani, situația era similară.
Este surprinzător că, chiar și atunci, aproximativ 30% din venit se destina alimentației, deși în trecut românii nu consumau suc de avocado la micul dejun.
„Nu trebuie să uităm că nevoile unui manager de minister sunt diferite de cele ale unui funcționar poștal. Toți cei care ocupă o poziție au obligații sociale care presupun cheltuieli; ei trebuie să fie mai bine îmbrăcați, să citească cărți, să asiste la spectacole, eventual să angajeze o slujnică, copiii lor trebuie să meargă la școală în condiții decente.”
Salariile neadecvate obligă funcționarii să recurcă la expediente sau să trăiască în condiții precare, fapt care le afectează bunăstarea și prestigiul autorității pe care o reprezintă. Mulți consideră că orice suma acordată peste un minim de trai, estimat la 3.000 lei, este un fel de lux, și că la nevoie se poate tăia din acest surplus.
Această opinie este complet eronată. În primul rând, 3.000 lei nu acoperă cheltuielile unei familii de patru persoane care locuiește în București; abia ajunge pentru o persoană singură, pentru chirie, energie termică și hrană. Cel mai modest funcționar cu familie are nevoie de 5.000 lei pentru a trăi în capitală.
Bucureștiul s-a extins și a devenit mai scump; nevoile vieții au crescut și s-au adăugat cheltuieli noi, indispensabile. Să luăm, de exemplu, energia electrică: acum câteva decenii, lumina cu petrol era suficientă, acum electricitatea este o necesitate crucială pentru bugetul oricărei familii, indiferent de statutul social.
Cine ar putea acuza oamenii de dorința de a deveni mai buni? Noi considerăm că suma minimă necesară pentru existență este de 5.000 lei, chiar dacă această sumă este considerată nesemnificativă – un salariu cu care o familie formată din patru persoane abia reușește să supraviețuiască.
Ne concentrăm în special pe salariile mici și vom prezenta mai jos bugetele tip pentru familii cu venituri lunare de 5.000, 6.000, 7.000, 8.000, 9.000 și 10.000 lei, având aceleași responsabilități: soție și doi copii (sau soție, un copil și părinții soției).
Bugetul unei familii cu venituri de 5.000 lei
VENIT: 5000 lei
CHELTUELI
Chirie: 1200 lei
Alimentație: 1500 lei
Lemne: 700 lei
Spălat rufe: 200 lei
Energie electrică: 120 lei
Transport (tramvai): 200 lei
Impozite: 80 lei
Educație (2 copii): 200 lei
Încălțăminte și îmbrăcăminte: 500 lei
Țigări, ziare, reviste: 200 lei
Bugetul unei familii cu venituri de 9.000 lei
VENIT: 9000 lei
CHELTUELI
Chirie: 2000 lei
Alimentație: 2800 lei
Lemne: 1000 lei
Spălat rufe: 200 lei
Energie electrică: 200 lei
Transport (tramvai): 300 lei
Impozite: 200 lei
Educație (2 copii): 400 lei
Încălțăminte și îmbrăcăminte: 500 lei
Țigări, ziare, reviste: 500 lei
Articole de toaletă: 400 lei
Conform Eurostat, care analizează cheltuielile familiale, România se situează constant în topul țărilor cu cea mai mare pondere a cheltuielilor dedicate alimentației.
România avea cele mai mici prețuri la alimente și mobilier în UE în 2022, conform datelor Institutului Național de Statistică.
În 2022, România avea prețurile cele mai mici la bunurile de consum și servicii din consumul final al gospodăriilor, cu 42% sub media UE. Urmează Bulgaria (41% sub medie) și Polonia (38% sub medie).
Cele mai mari prețuri le aveau Irlanda (46% peste medie), urmată de Danemarca (45% peste medie), Luxemburg (37% peste medie) și Finlanda (27% peste medie).
Indicii prețurilor reflectă cât de multe unități monetare sunt necesare pentru a cumpăra același volum de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare categorie de bunuri și servicii..
În 2022, prețul pentru bunurile de consum și servicii din UE era de 100 de euro, în Irlanda ajungea la 146 de euro, iar în România la 58 euro.
Conform datelor Eurostat, INS arată că România a avut cele mai mici prețuri pentru alimente și băuturi nealcoolice (72%), urmată de Polonia (73%), în timp ce Danemarca și Luxemburg aveau cele mai mari prețuri pentru această categorie (121%).
Bulgaria are cele mai mici prețuri pentru băuturi alcoolice și tutun (66%), îmbrăcăminte și încălțăminte (80%) și întreținere locuință (37%), urmată de Polonia, pentru categorii asemănătoare, în timp ce Danemarca are cele mai mari prețuri la îmbrăcăminte (133%) iar Irlanda este cea mai scumpă țară la băuturi alcoolice și tutun (216%) și utilități (212%).
