Cheltuielile fixe ale României, incluzând pensiile, salariile bugetarilor și dobânzile, au atins 88% din venituri în 2024, depășind chiar și nivelul din criza 2009-2010.
Analiza BCR: Măsurile fiscale sunt insuficiente
Specialiștii Băncii Comerciale Române atrag atenția asupra insuficienței măsurilor de consolidare fiscală anunțate până acum.
Ei anticipează că formațiunile guvernamentale vor propune noi măsuri de creștere a veniturilor după alegerile prezidențiale, pentru a preveni o posibilă diminuare a ratingului suveran în toamnă.
Guvernul a luat anumite măsuri pentru reducerea deficitului, însă experții consideră că acestea sunt inadecvate.
„Guvernul a blocat indexările pensiilor și salariilor preconizate pentru ianuarie 2025, evitând un scenariu de prăbușire a piețelor financiare, generând economii la cheltuieli de 1,5 puncte procentuale, și a restrâns anumite scutiri fiscale și excepții”, conform analizei BCR.
Cu toate acestea, BCR estimează că sunt necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală echivalente cu 0,8-1% din PIB pentru atingerea țintei de deficit de 7% din PIB în 2025.
Experții BCR, despre creșterea economică din 2025
Creșterea deficitului bugetar a condus la o accentuare a deficitului de cont curent, depășind pragul de 8% din PIB.
Specialiștii de la BCR prevăd o creștere economică dezamăgitoare în 2025, după performanța de aproximativ 1% înregistrată în 2024.
Agențiile de evaluare au reacționat, două dintre ele modificând perspectiva ratingului de la stabil la negativ.
Acest lucru a generat îngrijorări privind o posibilă scădere a ratingului sub pragul optim pentru investiții.
Estimare: Finanțare de 235 miliarde lei necesară în 2025
Experții BCR consideră că o retrogradare a ratingului este improbabilă până în toamna lui 2025, iar guvernul poate preveni acest lucru printr-un plan de ajustare fiscală, așteptat după scrutinul prezidențial din 4-18 mai.
Guvernul are nevoie de o finanțare de 235 de miliarde de lei în 2025, dintre care 136 de miliarde pentru acoperirea deficitului. Datoria publică a crescut cu circa 17 puncte procentuale față de 2019, depășind pragul de 50% din PIB.
Deși nivelul datoriei rămâne relativ scăzut comparativ cu alte state europene, dinamica sa crește îngrijorările privind sustenabilitatea, mai ales că o parte semnificativă este externă și denominată în valută.
