România, ca și alte țări europene, a progresat rapid în tranziția energetică. Un număr tot mai mare de cetățeni români devin producători și consumatori de energie electrică proprie, utilizând panouri fotovoltaice. Cu toate acestea, în spatele acestei aparente independențe energetice se ascunde o dependență profundă: peste 70% dintre sistemele fotovoltaice din România folosesc invertoare fabricate în China, mai ales de la gigantul Huawei.
Paradoxal, în timp ce România a interzis Huawei din rețelele 5G din motive de securitate națională, aceeași companie alimentează, în condiții normale de funcționare, infrastructura energetică a multor gospodării românești. Și nu doar că alimentează, ci și colectează date prin aplicațiile și echipamentele conectate la internet, integrate în rețeaua Wi-Fi a locuințelor.
Lipsa unor reglementări clare sau a monitorizării stricte din partea autorităților face ca invertoarele – creierul sistemului fotovoltaic – să poată deveni vulnerabile la atacuri cibernetice, mai ales dacă apare o tensiune geopolitică între țări. Autoritățile recunosc că, într-un conflict ipotetic, o țară precum China ar putea perturba sistemul energetic român „fără a folosi forța militară”, doar accesând sau modificând invertoarele deja instalate.
Invertoarele nu sunt doar „cutii negre”: ele procesează informații, comunică și pot fi controlate de la distanță
Un exemplu concret este cel al lui Constantin Ștefănucă din județul Timiș, care în 2023 și-a instalat un sistem fotovoltaic de 5 kW. Invertorul a fost produs de o companie chineză, iar aplicația producătorului colecta date despre consum și performanța sistemului și le trimitea în cloud – în China.
Într-o decizie neobișnuită, Constantin a renunțat la aplicația producătorului și a instalat un server local, astfel încât datele sale să nu mai fie transmise în afara locuinței. Eliminând conexiunea la internet, a eliminat și posibilitatea ca o terță parte să intervină în funcționarea invertorului.
Experții în securitate cibernetică se arată îngrijorați: invertoarele conectate la internet pot fi reconfigurate de la distanță. În situații de atac cibernetic, aceste dispozitive pot fi folosite pentru a întrerupe alimentarea cu energie electrică într-o locuință, a afecta o rețea locală sau a genera probleme pe o scară mai mare.
Un expert în domeniu, Alexandru Angheluș, pune accentul pe riscurile la care utilizatorii sunt expuși din cauza lipsei controlului asupra software-ului și destinației datelor colectate.
Huawei, interzisă în 5G, omniprezentă în domeniul energetic
În 2023, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a interzis Huawei în dezvoltarea rețelelor 5G din România, citind riscuri de securitate. Compania a contestat decizia în instanță.
Cu toate acestea, Huawei continuă să vândă legal în România numeroase modele de invertoare, de la sisteme pentru gospodării până la cele pentru parcuri industriale. Conform estimărilor din industrie, peste 85.000 de invertoare Huawei sunt deja instalate în gospodăriile românilor.
Compania afirmă că datele colectate de aplicația sa sunt stocate în Europa și disponibile doar cu acordul utilizatorilor. Totuși, manualul aplicației specifică clar că datele pot fi împărtășite cu alte entități din grupul Huawei, inclusiv cu sediul din China, pentru întreținere.
Astfel, indiferent de garanțiile privind respectarea legislației privind protecția datelor, datele pot fi transferate în China.
O dilemă europeană: energie verde pe tehnologie din China
România nu este singura țară în această dilemă. Europa se confruntă cu paradoxul tranziției verzi: pentru a realiza obiectivele de reducere a emisiilor și de creștere a energiei regenerabile, continentul devine din ce în ce mai dependent de tehnologie și echipamente din China.
Prețurile mici și disponibilitatea largă au făcut din China un lider în industria panourilor solare și invertoarelor. Însă aceste produse ieftine vin cu riscuri ascunse, cum ar fi securitatea cibernetică și lipsa controlului asupra infrastructurii energetice.
Autoritățile europene încearcă să găsească soluții, dar progresele sunt lente. În timp ce zeci de milioane de echipamente chinezești sunt deja integrate în gospodăriile și rețelele energetice din Europa.
România trebuie să decidă: va trata securitatea energetică cu aceeași atenție pe care a acordat-o securității digitale? Sau va continua să ignore riscurile potențiale legate de dependența energetică de China?
Concluzie: Tranziția către energia verde aduce cu sine un risc nou: dependența de tehnologie străină.
