China inițiază cel mai mare proiect hidroenergetic din lume, o investiție estimata la 170 de miliarde de dolari, menită să asigure producția de electricitate pentru a alimenta Marea Britanie. Țările învecinate manifestă îngrijorare, relevă o agenție de știri internațională.
Proiectul depășește considerabil actualul baraj hidroenergetic de referință, și a condus la o creștere semnificativă a acțiunilor companiilor chineze din construcții și inginerie, după ce premierul Li Qiang a anunțat demararea lucrărilor.
Li Qiang a calificat proiectul drept „proiectul secolului”, subliniind importanța unui management atent al impactului asupra mediului pentru a preveni degradarea ecosistemului.
Pentru Beijing, proiectul promite surse de energie regenerabile, noi locuri de muncă și o stimulare economică substanțială într-o economie în tranziție. Pentru statele situate în aval, proiectul readuce în prim-plan îngrijorările legate de securitatea aprovizionării cu apă: râul Yarlung Zangbo, devenind Brahmaputra în India și Bangladesh, este o sursă vitală pentru milioane de oameni.
Planul Chinei presupune construcția a cinci baraje de-a lungul a 50 de kilometri, unde râul traversează un relief abrupt de pe Platoul Tibetan. Primele generatoare electrice sunt preconizate să fie puse în funcțiune la începutul sau mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, dincolo de aceste estimări și de nivelul considerabil al investiției, China a oferit puține detalii despre detaliile proiectului.
Această lipsă de transparență amplifică îngrijorările legate de accesul la apă în India și Bangladesh, care se bazează pe râul Brahmaputra pentru irigații, hidroenergie și apă potabilă.
Megaproiectul Chinei declanșează temeri în cea mai populată țară din lume
Guvernatorul statului indian Arunachal Pradesh, situat în apropierea Chinei, a afirmat în acest an că barajul ar putea diminua cu până la 80% debitul râului care trece prin statul indian, potențial inundând zonele din aval, cum ar fi statul Assam.
Pe lângă impactul asupra nivelului apei, barajul va afecta și fluxul de sedimente în aval, conform unui expert de la Universitatea Columbia. Sedimentele transportă nutrienți esențiali pentru agricultură în zonele de luncă.
Istoria conflictului teritorial dintre China și India în această regiune și lipsa transparenței Chinei au alimentat speculațiile că barajul ar putea fi utilizat pentru a restricționa accesul la apă în viitoarele conflicte, susține un expert în relații hidrografice din Universitatea Arizona.
China respinge acuzațiile
Ministerul chinez de Externe a declarat că construcția proiectului hidroenergetic este o chestiune de suveranitate, adăugând că barajul va genera energie regenerabilă și va preveni inundațiile.
Ministerul mai precizează că China a avut interacțiuni cu țările din aval referitoare la datele hidrologice, controlul inundațiilor și cooperarea în reducerea riscurilor de dezastru asociate cu acest proiect.
Cu toate acestea, expertul de la Universitatea Arizona consideră că impactul barajului asupra cursurilor de apă în aval este supraestimat, subliniind că cea mai mare parte a apei care ajunge în Brahmaputra provine din precipitațiile musonice din sudul Himalayei.
Totodată, potrivit expertului, planurile Chinei se concentrează pe un proiect „run-of-the-river”, ce implică menținerea unui flux normal al apei în râul Brahmaputra.
India a propus, de asemenea, proiecte de baraje pe râul Siang (Yarlung Zangbo), inclusiv un proiect de 11,5 gigawați în Arunachal Pradesh, care ar deveni cel mai mare din India, dacă va fi finalizat.
Această strategie indiană ar putea fi o modalitate de a consolida pretențiile asupra râului și de a-și asigura poziția în cazul în care China ar încerca să controleze cursul apei.
„Dacă India poate demonstra că se folosește deja de ape, atunci China nu le poate devia unilateral”, a declarat expertul.
Dispuți teritoriale privind resursele de apă persistă
Tensiunile legate de controlul resurselor de apă și de construcția de baraje nu sunt o noutate. În regiunea Kashmir, Pakistanul a acuzat India de „militarizarea” surselor comune de apă, după ce India a suspendat participarea la Tratatul Apei Indus.
În Egipt, un înalt oficial a sugerat recent bombardarea unui baraj controversat pe Nil planificat de Etiopia, într-un conflict prelungit.
Barajul din China va fi construit într-o zonă seismică, cu riscuri de alunecări de teren, inundații cauzate de lacurile glaciare și furtuni. Numărul crescând de proiecte hidroenergetice din zonă ridică preocupări legate de siguranță, în urma unui cutremur major din Tibet la începutul anului.
Un proiect de scară mai mică, pe un afluent apropiat, a fost limitat la perioade scurte de lucrări din cauza problemelor de inginerie în zonele de altitudine mare.
