Premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că ținta României ar trebui să fie aderarea la zona Euro. Punctul de vedere exprimat de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui (USR), este că „suntem mai departe de zona Euro ca niciodată”.
„Premierul Bolojan a menționat că obiectivul național trebuie să fie intrarea în zona Euro”, afirmă Claudiu Năsui în cea mai recentă postare a sa.
„Un scop excelent. Dar cât de departe suntem?”
În 2016, România îndeplinea patru din cele cinci criterii de aderare la zona Euro (singurul criteriu dificil de realizat era ușor de atins).
Astăzi, mai îndeplinește doar unul, și în curând nu-l va mai respecta nici pe acela”, susține economistul USR.
Năsui evidențiază patru condiții esențiale pe care România trebuie să le îndeplinească pentru atingerea acestui obiectiv, însă momentan niciunul nu este realizat.
„Să le analizăm pe rând:
Criteriul 1: Menținerea inflației sub un nivel acceptabil.
Nu este respectat. România deține recordul în Europa la inflație (creșterea prețurilor).
Inflația trebuie să fie sub 2,2%. În realitate, ea atinge 8,6%, fiind de aproape patru ori mai mare decât nivelul recomandat.
Mai grav, nici guvernul, nici Banca Națională a României nu întreprind măsuri pentru a respecta acest criteriu. Obiectivul de inflație pentru anul viitor este de 4% (aproape dublu față de nivelul admis), iar ținta BNR este de 2,5%, tot peste limita recomandată. Astfel, șanse zero de a îndeplini acest criteriu.
Criteriul 2: Controlul asupra deficitului bugetar.
Este regretabil, dar România deține recordul european în această privință.
Este necesar ca deficitul să fie sub 3%, însă România nu a mai atins această valoare de aproape un deceniu (8 ani). Anul trecut, deficitul a depășit de trei ori limita admisă, iar obiectivul guvernului pentru 2026 este dublu față de limita recomandată, reducând șansele de respectare a acestui criteriu.
Criteriul 3: Stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Teoretic, ar trebui să îndeplinim această condiție, însă nu o facem deoarece pentru aderare este necesar ca România să fie cel puțin doi ani în mecanismul ERM 2, o etapă premergătoare intrării în zona euro. România nu a atins încă această etapă și, după aderare, vor mai fi nevoie doi ani de menținere a stabilității, ceea ce înseamnă că acest criteriu nu este încă realizabil.
Criteriul 4: Dobânda pe termen lung pentru împrumuturile statului.
România înregistrează cele mai ridicate dobânzi din Europa, fiind ușor deasupra Ungariei. Dobânda pentru împrumuturile pe termen lung trebuie să fie sub 5,3%, însă este de 6,9%, conform Eurostat. Așadar, acest criteriu nu este atins.
Criteriul 5: Gradul de îndatorare al țării.
Valoarea ideală este ca datoria publică să fie sub 60% din PIB. România încă îndeplinește această condiție, dar aproape de limita superioară, cu o datorie de 58,9%. După următorul buget de deficit, această valoare va depăși cu siguranță plafonul de 60%, ceea ce va elimina această posibilitate.
Potrivit lui Năsui, România nu a avut vreodată, din perioada post-revoluționară, excedent bugetar, fapt care complică aderarea la zona euro. În aceste condiții, șansele pentru o intrare în zona euro sunt foarte reduse în viitorul apropiat.
„Mai grav, după acest an, va fi necesară o creștere substanțială a PIB-ului (absentă din cauza creșterilor de taxe), sau realizarea unor bugete cu excedent, asemănător modelului adoptat de Javier Milei și de alte state europene”
Termenul „excedent” pare că lipsește din vocabularul clasei politice, România nefiind înregistrat vreodată un astfel de surplus bugetar după revoluție, reducând considerabil șansele de aderare.
Deci, cât de departe suntem de aderarea la zona Euro? La distanță mare. Și după acest an, această distanță se va mări și mai mult,” afirmă Claudiu Năsui.
Recomandarea autorului:
Claudiu Năsui afirmă că guvernul condus de Ilie Bolojan funcționează după principiul „mai întâi îți rupi picioarele, apoi îți oferă o cârjă”.
Năsui critică măsurile lui Bolojan, menționând că anul 2025 a fost încă un an în care au fost alocați fonduri pentru anumite grupuri, dar preferați politic. Banii publici sunt utilizați în mod dubios.
