Potrivit unui comunicat oficial al CFRO transmis vineri, începând cu 1 ianuarie 2026 se va implementa la nivel european Mecanismul de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM), o măsură care va adăuga povară asupra fermierilor.
„În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost supus mai multor crize suprapuse. Anul 2024 a adus fenomene meteorologice extreme — temperaturi record, secetă prelungită și inundații — care au impactat direct veniturile fermierilor și economia națională. În același timp, creșterea costurilor combustibililor și inputurilor, precum și influxul masiv de produse agricole ucrainene pe o infrastructură insuficient dezvoltată, au influențat negativ piața agricolă și alimentară din România. Repetarea secetei, efectele conflictului din Ucraina, derogările pentru produsele agricole ucrainene și presiunea asupra prețurilor au condus la proteste în mai multe județe și au agravat dificultățile fermierilor”, menționează reprezentanții organizației.
Pe lângă aceste provocări, negocierile privind acordul comercial UE-Mercosur au ridicat semne de întrebare. Specialiștii avertizează că aceste împrieteniri comerciale vor produce pierderi certe pentru sectorul agricol și industria alimentară. Astfel de acorduri comerciale se negociază într-un context economic global în rapidă schimbare, iar costurile pot fi suportate în mod disproporționat de fermieri, producători și consumatori europeni.
„În timp ce fermierii încearcă să depășească aceste crize, de la 1 ianuarie 2026, la nivel european, se va aplica Mecanismul de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM). Acesta reprezintă un instrument al UE pentru a stabili un cost echitabil pentru emisiile de carbon generate în timpul producției de bunuri cu consum mare de energie și pentru a promova o producție mai ecologică în alte țări. Noul mecanism este reglementat de Regulamentul (UE) 2023/956 și este aliniat cu eliminarea treptată a cotelor gratuite din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). CBAM are drept scop prevenirea relocării emisiilor de carbon, deoarece, în prezent, companiile pot transfera producția în țări cu politici climatice mai permisive sau pot înlocui produsele europene cu altele cu un nivel mai mare de emisii. Prin asigurarea unui preț al carbonului pentru bunurile importate, CBAM garantează că aceste importuri suportă costuri echivalente cu cele ale producției interne și nu vor submina obiectivele UE de reducere a emisiilor”, explică reprezentanții CFRO.
Mecanismul vizează importurile de produse considerate a fi poluante — ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen și amoniac. Astfel, importatorii vor fi obligați să achiziționeze certificate CBAM și să se înscrie la autoritățile naționale. Perioada de tranziție a început la 1 octombrie 2023, iar primele rapoarte au fost depuse în ianuarie și aprilie 2024. În această etapă, importatorii trebuie doar să raporteze emisiile de gaze cu efect de seră incorporate în bunurile lor, fără plăți financiare.
De la 1 ianuarie 2026, mecanismul va fi complet operațional, iar operatorii vor trebui să declare anual volumul de mărfuri importate și emisiile aferente, precum și să achite numărul de certificate CBAM corespunzător, al căror preț va reflecta prețul certificatelor EU ETS.
În acest context, Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor, Comisarul European pentru Comerț și Securitate Economică Maroš Šefčovič și Reprezentanța Permanenta a României la UE. Documentul evidențiază dificultățile structurale și financiare cu care se confruntă sectorul agricol românesc după trei ani extrem de dificil, marcati de volatilitatea pieței, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și scăderea veniturilor.
„Implementarea CBAM pentru îngrășăminte a creat incertitudine pe piață încă din noiembrie 2025, generând comportamente speculative și creșteri de preț. În ianuarie 2026, piața distribuției de îngrășăminte a intrat în criză, tocmai în perioada critică pentru aprovizionarea cu astfel de produse, iar prețurile pentru uree, sulfat de amoniu și nitrat de amoniu au urcat cu 11-30%, o povară dificil de suportat de către fermieri”, avertizează organizația.
Scrisoarea adresată Guvernului României cere suspendarea temporară a aplicării CBAM pentru îngrășăminte și inițierea unui dialog cu Comisia Europeană pentru a evita agravarea crizei. Clubul consideră că această suspendare este esențială pentru a restabili încrederea pe piață și pentru a proteja viabilitatea economică a fermelor în anul 2026.
De asemenea, Clubul Fermierilor Români reafirmă sprijinul pentru fermierii afectați de multiple crize și evidențiază autorităților impactul negativ pe care îl poate avea aplicarea CBAM asupra sectorului.
Tranziția către o economie neutra din punct de vedere climatic trebuie să țină cont de vulnerabilitatea lanțului alimentar, de nevoile fermierilor și de caracterul strategic al agriculturii. Lipsa unor măsuri echilibrate poate duce la falimentul fermelor, reducerea producției și afectarea securității alimentare, subliniază reprezentanții CFRO în comunicat.
„Susținem eforturile europene de reducere a emisiilor, dar nu putem accepta ca fermierii să suporte toate costurile. În ultimele perioade, agricultura românească a fost lovită de secetă, creșteri de prețuri, conflictul din Ucraina și presiunea importurilor scunde din Mercosur. Implementarea CBAM pentru îngrășăminte, fără o perioadă de adaptare și fără măsuri compensatorii, poate destabiliza complet sectorul agricol. Solicităm autorităților naționale și europene să suspende temporar aplicarea acestui mecanism pentru îngrășăminte și să promoveze soluții care să susțină atât obiectivele climatice, cât și competitivitatea fermierilor români”, a declarat Florian Ciolacu, Directorul Executiv al CFRO.
Clubul Fermierilor Români își menține deschiderea pentru dialog constructiv cu autoritățile și partenerii europeni, pentru identificarea de soluții care să reconcilieze ambițiile climatice cu sustenabilitatea economică și socială a agriculturii.
