Ce consecințe are unirea unei instituții care protejează libertatea de exprimare cu una care colaborează cu serviciile secrete? Mircea Toma, membru al CNA, declară, într-un interviu pentru podcastul HotSpot de la HotNews, că ideea de fuziune cu ANCOM nu este doar o simplă reorganizare administrativă, ci prezintă „numeroase aspecte negative”. El subliniază și că o eventuală fuziune ar încălca directive europene. În ceea ce privește economiile presupuse, Toma atrage atenția asupra faptului că „100 de angajați din CNA au costuri similare cu 20 de angajați din ANCOM. Salariile sunt identice, doar că salariile din ANCOM sunt exprimate în euro”.
Ideea de unire a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a apărut public pentru prima dată acum aproximativ cinci luni, când Marcel Ciolacu, în calitate de prim-ministru, declarase că este un „scenariu de lucru” în cadrul coaliției, menționând posibilitatea de a uni și ANRE și Consiliul Concurenței.
Ideea a fost susținută și de președintele UDMR, Kelemen Hunor, în contextul măsurilor de consolidare bugetară ale guvernului Bolojan. Într-un interviu acordat postului Erdély TV, pe data de 26 iunie 2025, el a afirmat că posibila fuziune a CNA cu ANCOM este în analiză în cadrul coaliției, argumentând-o prin reducerea cheltuielilor și eliminarea unor posturi inutile.
CNA are rolul de arbitru pe piața audiovizuală, fiind condus de un consiliu format din 11 membri cu mandate de șase ani, numiți de Parlament și Guvern. Deciziile sunt luate prin vot, în ședințe publice. ANCOM, instituție tehnică, este condusă de un președinte și doi vicepreședinți, iar deciziile sale nu sunt transparente, nefiind luate în ședințe publice.
CNA este responsabil pentru libertatea de exprimare, protecția surselor jurnalistice și monitorizarea conținutului audiovizual, în vreme ce ANCOM gestionează securitatea frecvențelor, inclusiv cele militare și ale serviciilor secrete. Accesul la aceste informații necesită aprobări specifice.
Mircea Toma argumentează într-un interviu pentru HotNews că fuziunea riscă să creeze confuzii funcționale, conflicte de competențe și să afecteze independența editorială.
Toma mai critică și limitele CNA în raport cu televiziunile finanțate de partide politice, menționând că „se uită în ochii noștri și spun: «Puteți să ne sancționați cât vreți».” Amenda maximă este de 200.000 de lei.
„Nu am fost consultați. Este o dovadă de neprofesionalism, o lipsă gravă de respect dacă deciziile se iau astfel”
HotNews.ro: Comasarea CNA cu ANCOM este discutată public. Ați fost consultați?
Mircea Toma: Nu am fost consultați. Nu există niciun efort de eficientizare a instituției. Este o dovadă de neprofesionalism și lipsă de respect.
Știm doar din declarațiile publice că există un proiect pe masa conducerii. În România mai sunt alte instituții democratice importante, precum CNSAS și CNCD, care pot fi îmbunătățite, dar nu printr-o abordare atât de superficială.
– Cum e în alte țări?
– În Uniunea Europeană, există 27 de consilii naționale de audiovizual. Cinci sunt structuri mixte, iar 22 sunt independente. Cele cinci au fost structuri mixte până în 2018, când Comisia Europeană a modificat Directiva Serviciilor Media Audiovizuale pentru a interzice amestecarea autorităților de reglementare. Fuziunea CNA cu ANCOM ar încălca această directivă.
Un exemplu exemplar de structură mixtă este cel maghiar, dar este un model periculos pentru România.
Salariu mediu la CNA este 9.000 de lei, față de 6.000 de euro la ANCOM
– Rațiunea principală a comasării este reducerea cheltuielilor…
– Sigur, există discuții despre economii, dar este și un cost. ANCOM dispune de resurse importante. CNA are 117 angajați. Sunt necesare analize detaliate.
În timp ce 100 de angajați din CNA costă la fel ca 20 de angajați din ANCOM, salariile la ANCOM sunt exprimate în euro. Un salariu mediu de expert la ANCOM este de 6000 euro, adică 30.000 de lei.
CNA a primit obligația de a-și extinde competențele și în domeniul digital. Numărul petițiilor adresate CNA în prima jumătate a anului a fost dublu față de anul trecut. Se preconizează o creștere semnificativă a sarcinilor.
Riscuri ale fuziunii
– De ce nu ați fi de acord cu o fuziune bazată pe o strategie coerentă?
– Fuziunea prezintă multe probleme. Legea ANCOM include obligația de a asigura intercepțiile telefonice, în timp ce CNA protejează secretul surselor jurnalistice. Nu e vizibilă colaborarea necesară.
Fuziunea nu este o soluție corectă pentru problema de specializare și volumul de muncă.
– În campania electorală au fost peste 20.000 de mesaje reclamate
Colaborarea CNA-ANCOM este vitală. CNA nu dispune de specialiștii necesari din ANCOM și invers. Experiența din campania electorală demonstră că Biroul Electoral Central a fost suprasolicitat.
„În lege scrie: «Este interzis să se finanțeze programe de promovare electorală de televiziune și radio în afara campaniei»”
– Credeți că CNA ar trebui să aibă un rol mai activ în transparentizarea plăților?
– CNA este obligat să asigure transparentizarea finanțărilor. Au apărut cercetări, iar domnii de la AEP susțin că s-a rezolvat problematica. Un proiect de lege propune obligația de a demonstra originea banilor.
Atunci când sunt plăți în campania electorală neregulamentare, există exemple concrete. Banii sunt direcționați către televiziuni pentru campanie politică și este nevoie de o monitorizare mai strictă.
„Se uită în ochii noștri și spun: «Puteți să ne sancționați cât vreți» Amenda maximă e de 200.000 de lei”.
CNA aplică sancțiuni, dar suma maximă este limitată, care nu poate egala bugetele partidelor.
În concluzie, măsurile sunt insuficiente pentru a contracara finanțarea neregulamentară a programelor de promovare electorală.
