Ministerul Educației a declanșat o vastă reorganizare a sistemului școlar, conform Legii 141/2025. Inspectoratele școlare din întreaga țară au primit ordinul de a identifica, până la data de 11 august, unitățile școlare cu sub 300 sau 500 de elevi, care urmează să fie consolidate sau integrate în școli mai mari.
Specialiștii din presă evidențiază lipsa unei analize prealabile a impactului deciziei, insistând pe necesitatea unei planificări mai atente a reformelor.
Măsuri bugetare, nu reformă educațională
Secretarul de stat Sorin Ion a subliniat scopul financiar al acestei reorganizări: „Nu pretendem că implementăm o reformă educațională completă. Acestea sunt măsuri de austeritate și eficiență bugetară. Nu ne referim la reforme, ci la aplicarea unor decizii guvernamentale în context de criză.
Oficialitățile au asigurat că școlile unice din localități vor fi păstrate. Reorganizarea este mai degrabă administrativă și are ca scop eficientizarea bugetară. Nu există intenția de închidere a școlilor.”
Impact negativ în zonele rurale
În practică, reorganizarea implica dispariția personalității juridice a unor școli, transferul claselor, creșterea numărului de elevi pe clasă, reducerea posturilor didactice și auxiliare și deplasarea personalului. Analiștii critică lipsa unei evaluări și a unui plan.
Totodată, Ministerul Educației a trimis spre aprobare un al doilea ordin, care mărește norma didactică de la 18 la 20 de ore pe săptămână, ceea ce va duce la o sarcină mai mare pentru cadrele didactice, fără creștere salarială în unele cazuri.
În mediul rural, unde atragerea profesorilor este deja problematică, această modificare va avea un impact semnificativ negativ.
Promisiuni vs. Realitate
Măsurile actuale vin în contradicție cu declarațiile ministrului Educației, Daniel David, din raportul său de diagnoză, în care acesta vorbea despre reducerea diferențelor dintre mediul rural și cel urban.
„Studiile arată că șansele de succes ale elevilor din mediul rural sunt mai mici decât cele ale elevilor din mediul urban, ceea ce este o situație nefavorabilă.”, preciza ministrul.
De la investiții la austeritate
În raportul QX, ministrul promitea dezvoltare infrastructurală, metode educaționale inovatoare și sprijin pentru elevii din mediul rural.
Acum, în locul investițiilor, se promovează o comasare rapidă, fără studii prealabile sau măsuri pregătitoare.
Planurile declarate public diferă radical de abordarea actuală.
Însă, în loc de a sprijini profesioniștii, această strategie riscă să deterioreze situația, mai ales în regiunile izolate.
