Companiile petroliere din Statele Unite pot înregistra profituri neașteptate, de peste 60 de miliarde de dolari în acest an, dacă prețurile țițeiului rămân la nivelurile atinse de la începutul conflictului din Iran.
Instituția de investing Jefferies anticipează că producătorii americani vor genera un flux de lichidități suplimentar de 5 miliarde de dolari doar în această lună, ca urmare a unei creșteri de aproximativ 47% a preturilor petrolului din startul conflictului, pe 28 februarie.
Dacă prețurile petrolului din SUA vor rămâne ridicate și vor ajunge la o medie de 100 de dolari pe baril în acest an, companiile vor înregistra o creștere de 63,4 miliarde de dolari din producția de țiței, conform cercetării energetice Rystad.
Donald Trump: „Profităm foarte mult”
În timp ce prețurile țițeiului Brent au depășit joi pragul de 100 de dolari, președintele Donald Trump s-a lăudat pe rețelele de socializare: „Statele Unite sunt cel mai mare producător mondial de petrol, astfel că atunci când prețurile petrolului cresc, câștigăm mulți bani”.
Petrolul de referință american, West Texas Intermediate, a stabilizat vineri valoarea la 98,71 dolari pe baril.
Fluxul de lichidități suplimentare s-ar putea să fie în beneficiul companiilor americane care operează limitat în Orientul Mijlociu. Totuși, situația este mai complicată pentru cele mai importante companii petroliere internaționale.
Cele mai mari companii petroliere din SUA și Europa, cu expunere în Orientul Mijlociu
ExxonMobil și Chevron, precum și rivali europeni precum BP, Shell și TotalEnergies, dețin active semnificative în Golf și sunt mai vulnerabili în fața închiderii Strâmtorii Hormuz.
Producția a fost suspendată la mai multe facilități în care unele dintre cele cinci „supercompanii” au participări, obligând Shell să declare forță majoră pentru încărcăturile de gaze naturale lichefiate pe care intenționau să le transporte de la uzina Ras Laffan a QatarEnergy.
Provocările operaționale din zonă au fost evidențiate joi, când SLB, anterior cunoscută sub denumirea Schlumberger și cea mai mare firmă de servicii petroliere la nivel mondial, a emis un avertisment privind profitul.
Martin Houston, expert în industrie și președinte al Omega Oil and Gas, a spus: „Nu există câștigători în această situație – și cu atât mai puțin pentru companiile petroliere globale. Acestea preferă stabilitatea de acum două săptămâni decât o criză care temporar va crește prețurile petrolului.”
„Companiile de stat din Orientul Mijlociu și partenerii lor trebuie să refacă infrastructura avariată. Însă preocuparea principală o reprezintă închiderea fără precedent a strâmtorii, chiar și pentru scurt timp.”
O cincime din producția globală de GNL este suspendată. BP și Exxon sunt vulnerabile
O soluție rapidă la criză pare improbabilă. Aproximativ 18 milioane din cele 20 de milioane de barili de petrol care trec în mod obișnuit prin canal în fiecare zi sunt blocați, conform unui studiu Goldman Sachs. Impactul este mai sever asupra industriei de GNL, unde aproximativ o cincime din producția globală este oprită.
RBC Capital Markets a estimat că acest conflict va dura până în primăvară, iar prețurile petrolului Brent ar putea depăși 128 de dolari pe baril în următoarele trei până la patru săptămâni.
Thomas Liles de la Rystad a afirmat: „Blocarea strâmtorii va influența companiile naționale petroliere din Orientul Mijlociu, în timp ce marile companii petroliere occidentale – reprezentând aproximativ 20% din producția totală din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Irak și zonele de frontieră – ar putea de asemenea resimți efecte semnificative.”
BP și Exxon sunt printre cele mai vulnerabile în fața crizei din Orientul Mijlociu, cu peste o cincime din fluxul lor de câștiguri anticipate în 2026 provenind din activitățile regionale de petrol și GNL.
Valoarea echivalentă pentru TotalEnergies este de 14%, în timp ce Shell și Chevron sunt de 13% și, respectiv, 5%, conform Rystad.
Acțiunile companiilor norvegiene au înregistrat creșteri
Giganții din domeniul petrolului și-au extins recent operațiunile în regiune, semnând acorduri în Siria, Libia și alte țări, pentru a-și crește rezervele de țiței și producția.
Directorul executiv al Exxon, Darren Woods, a declarat pentru FT că firma se adaptează la închiderea „unei surse cheie de aprovizionare globală”, dar a adăugat că acest lucru va afecta toți jucătorii din industrie. „Cred că dimensiunea și amploarea noastră ne-au conferit un anumit avantaj în aprovizionare… Ne ajustăm operațiunile”, a menționat el.
Specialiștii afirmă că expunerea Exxon la aprovizionarea din Orientul Mijlociu a fost un factor ce a dus la deprecierea acțiunilor sale față de competitorii de la începutul crizei. Prețul acțiunilor Exxon a atins 156,12 dolari.
Totodată, acțiunile BP și Shell au crescut cu 11% și, respectiv, 9%, încrederea investitorilor fiind că filialele comerciale ale marilor companii europene vor beneficia de pe urma volatilitații prețurilor petrolului și gazelor.
Acțiunile companiei norvegiene Equinor au avansat mai mult decât cele ale altor mari operatori occidentali, deoarece nu are expunere în zona Orientului Mijlociu. În plus, este un furnizor major de gaze pentru Europa, unde prețurile au crescut rapid după ce QatarEnergy a suspendat livrările de GNL săptămâna trecută.
Alte companii energetice cu fluctuații notabile ale valorii acțiunilor au fost rafinării precum Neste și Repsol, după întreruperile în aprovizionarea cu combustibil de avion și alte produse rafinate din zona Orientului Mijlociu.
„Oricare jucător cu o expunere redusă în Orientul Mijlociu poate beneficia de prețuri mai ridicate”, afirmă analiștii pentru Financial Times.
Specialiștii consideră că, având în vedere dependența de fluxul de petrol din Orientul Mijlociu, anumite țări din Asia, precum Taiwan, ar putea reevaluează poziția față de energia nucleară.
