Slujbă de comemorare a Papei Francisc la Basilica Sfântul Ioan din Lateran, Roma, Italia, 21 aprilie 2025. Imagine: BACKGRID / Backgrid USA / Profimedia
Conclavul pentru alegerea noului Papă, după trecerea în neființă a lui Francisc, ar trebui să înceapă cel mai devreme pe data de 5 mai, după o perioadă de doliu de nouă zile, care începe în ziua înmormântării, anunță Sky News.
- Conclavul va fi marcat de rivalități. Va fi ales un papă opus lui Francisc? Influențe din lumea politică internațională sunt aşteptate.
Procesul de alegere a unui nou Papă presupune selecția de către o serie de cardinali a viitorului Pontif. În timpul procedurii, cardinalilor le este interzis contactul cu exteriorul.
Această tradiție secole veche nu întotdeauna a avut rezultate rapide și a generat uneori evenimente neaşteptate.
Trei ani pentru alegerea unui Papă
Un exemplu evident în acest sens este conclavul de la mijlocul secolului al XIII-lea, a durat aproape trei ani, exact 33 de luni.
Conclavul, demarat în 1268, s-a încheiat în 1271, cu alegerea lui Grigore al X-lea.
Pentru a accelera procesul, locuitorii au intervenit, smulgând acoperișul clădirii unde cardinalii se întâlneau, limitându-le hrana la pâine și apă.
Pentru a preîntâmpina asemenea situații, Grigore al X-lea a decretat, în 1274, permisiunea cardinalilor de a consuma doar o singură masă pe zi, dacă conclavul nu se încheia în trei zile.
În cazul prelungirii conclavului pe o perioadă mai mare de opt zile, meniul ar fi inclus şi vinul.
În ciuda acestor restricții, cardinalii nu vor cunoaşte foamea – indiferent de durata conclavului.
Înainte de 1274, au existat momente în care un Papă era ales în aceiaşi zi cu decesul predecesorului său.
După această dată, Biserica a decis să aştepte cel puţin 10 zile înainte de primul vot. Acest termen a fost ulterior mărit la 15 zile pentru a permite sosirea cardinalilor la Roma.
Cel mai rapid conclav, respectând regula celor 10 zile, pare să fi fost cel al lui Iulius al II-lea, ales în 1503, în doar câteva ore, potrivit istoricului Vaticanului Ambrogio Piazzoni.
Modificări aduse de Francisc conclavului
Speculațiile despre „papabili”, sau cardinalii favoriți pentru succederea Papei Francisc, au apărut în presă. Alegerea va fi influențată de reorganizarea geografiei conclavului, influențată de pontificatul său de 12 ani, care a extins influența catolicismului în zone noi, mai puțin europene.
Principalii candidați sunt: secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin; arhiepiscopul de Bologna şi preşedintele Conferinţei Episcopilor italieni, Matteo Zuppi; Patriarhul Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa, cardinalul maghiar Peter Erdo, Jean-Marc Aveline (francez), Willem J. Eijk (olandez), cardinalul filipinez Luis Tagle, Fridolin Ambongo Besungu (congolez) şi Leonardo Ulrich Steiner (brazilian).
Aproximativ 135 de cardinali vor participa la conclav, dintre care 108 au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său, Benedict al XVI-lea şi 5 de Ioan Paul al II-lea.
Printre cardinalii numiți de Francisc se numără şi criticii săi vehemenți, precum cardinalul german Gerhard Ludwig Müller.
Un grup de cardinali, printre care și episcopi africani, se opun unor evoluții percepute ca liberale, în zona în care se discută despre homosexualitate.
Sub papatul lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puțin eurocentric, influența cardinalilor italieni și occidentali diminuându-se, iar Vaticanul s-a concentrat pe zonele unde se dezvoltă noi comunități catolice.
Astfel, există aproximativ 59 de cardinali europeni, 37 din America, 20 din Asia, 16 din Africa și 3 din Oceania.
