Cuprins:
Proiectele de combatere a hepatitelor, finanțate generos din fonduri europene, au fost gestionate într-un mod insuficient transparent, beneficiind în mare măsură personalul instituțiilor implicate, nu pacienții.
Scop: testare generalizată în 12 județe
Proiectul Live (ro) 2 – Est, desfășurat între august 2020 și decembrie 2023 (40 de luni), a avut un buget de aproximativ 10,5 milioane de euro (52.400.000 de lei, dintre care 51.700.000 finanțare nerambursabilă și 700.000 de lei cofinanțare).
Lider de proiect a fost Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași.
Scopul proiectului, conform documentației oficiale de pe site-ul UMF Iași, a vizat testarea populației din nord-estul și sud-estul României: „furnizarea de servicii medicale de prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și orientare către tratament a pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C din regiunile de dezvoltare Nord-Est și Sud-Est, respectiv din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea”.
În cadrul proiectului Live (ro) – 1, au fost instruiți medici în diagnosticarea și tratarea hepatitelor, Live (ro) 2 – Est și „echivalentul” său din zona Sud concentrându-se, cel puțin pe hârtie, pe testarea pacienților, în special a celor aflați în zone cu acces limitat la servicii medicale și din grupuri vulnerabile.
Testarea urma să fie efectuată de medicii de familie, dar și de echipe medicale dedicate.
Depășirea planului privind numărul de teste
Pandemia a întârziat proiectul. Campania de testare pentru virusurile hepatitice a început în vara lui 2021. Conform site-ului UMF Iași, 450 de cabinete de medici de familie au fost implicate în proiect.
Conform datelor publicate, 140.000 de persoane au fost testate, depășind ținta de 120.000. În următoarele 8 luni de proiect, ritmul de testare a scăzut substanțial (de la o medie de 5.600 de testări pe lună la 1.900 de testări) şi s-au înregistrat doar 15.000 de testări.
Datele de teren, completate cu informații fictive
Surse din cadrul proiectului susțin că datele publicate nu sunt reale. Numărul real de persoane testate este semnificativ mai mic. Echipele medicale, formate din rezidenți, au rar depășit 300 de pacienți testați pe zi. Aceste testări au avut loc în câteva zile, în fiecare județ, având ca beneficiari circa 25.000 de persoane.
Cabinetele medicilor de familie s-au afiliat la proiect în etape și, în orele de program, un medic de familie oferă, în medie, circa 200-300 de consultații lunar. Protocolul de depistare a inclus 3 consultații.
Din 10,5 milioane de euro, au fost utilizate 7,8 milioane de euro
În paralel cu activitățile de teren, experții implicați au organizat conferințe în județe și orașe.
Achiziții de 2,62 milioane de euro în total
Din 2,62 milioane de euro cheltuiți pentru teste, consultații, echipamente medicale, materiale, transport și promovare, celelalte 5,2 milioane au fost alocate salariilor, „cheltuielilor administrative” și „cheltuielilor indirecte eligibile bazate pe costuri reale”.
