Date oficiale din Ucraina evidențiază că aproape 20.000 de minori au fost preluați și transportați în Rusia de forțele militare, încă de la începutul conflictului. Publicații internaționale au documentat cazuri în care acești minori au ajuns în orfelinate rusești, unii dintre ei ajungând chiar la extremism, manifestat prin acte autodistructive. Experiența dramatică a copiilor luați cu forța este relatată de șefa Rețelei Ucrainene pentru Drepturile Copiilor, Daria Kasianova. Această organizație sprijină repatrierea și reintegrarea copiilor în Ucraina.
- Dintre cei 19.546 de copii ucraineni documentați ca fiind luați în Rusia, doar 1359 s-au întors acasă, prin negocieri între Moscova și Kiev.
- Datele prezentate au fost colectate de Rețeaua Ucraineană pentru Drepturile Copiilor, care continuă eforturile pentru readucerea copiilor în țară. Daria Kasianova, directoarea organizației, a acordat un interviu unei corespondente a publicației din Republica Moldova.
- Daria Kasianova activează în domeniul apărării drepturilor minorilor din Ucraina din 2007.
„Unii copii spun că au avut condiții bune în Rusia”
– Din datele cunoscute până acum, aproape 20.000 de copii ucraineni au fost deportați în Rusia, de la începutul conflictului. Cine sunt acești copii?
– Daria Kasianova: Este o întrebare complexă, deoarece grupurile de copii vizate sunt foarte diverse. Sunt copii cu părinți, în unele cazuri mutați cu părinții; copii fără îngrijire părintească, din familii adoptive sau tutelare; unii din instituții specializate; iar alții din zone afectate de conflict, precum regiunile Herson, Zaporijie, Donețk și Luhansk, unde și-au pierdut reprezentanții legali. În urma evenimentelor, Rusia a decis deportarea lor.
Din momentul declanșării conflictului, aproximativ 20.000 de copii au fost transportați în Rusia. Aceste cifre se bazează pe cei identificati prin nume și date de naștere, incluși în baza noastră de date. Sunt convinsă că numărul real este mult mai ridicat.
– Aproximativ 1.300 de copii au fost reîntorși în Ucraina. Am văzut interviuri referitoare la condițiile din Rusia, inclusiv presiunea ideologică, aplicate asupra acestora. Ce povestesc copiii care s-au întors în Ucraina, despre experiența lor în Rusia?
– Am efectuat cercetări proprii, încercând să analizăm condițiile de viață ale acestor minori în Rusia sau în taberele din Crimeea. Există relatări diverse. Unii dintre copii spun că au avut condiții de viață bune, mai ales în cazul familiilor nevoiașe sau cu dificultăți materiale. Unele relatari menționează că acești copii au vizitat zone cu panorame extinse, desigur, dar majoritatea au vorbit despre presiuni semnificative, prin care li se transmit mesajul că Ucraina și familiile lor nu le sunt necesare.
Această experiență este traumatizantă. Este important să subliniem că unii minori au auzit că nu se pot întoarce în Ucraina pentru că părinții nu pot intra în Rusia. Acest aspect constituie un șoc pentru ei. Există cazuri în care copiii sunt plasați în familii adoptive în Rusia, chiar dacă au familii în Ucraina.
Am observat o situație contradictoriu: inițial, au existat rapoarte despre adopții de copii ucraineni de către familii rusești, urmate de declarații privind tutele și adopții temporare, cu posibilitatea de returnare. Cu toate acestea, problema nu constă în statutul legal al acestora, ci în circumstanțele impuseilor, precum refuzul de a permite copiilor întoarcerea acasa.
Cazurile dramatece
– Ați menționat un caz în care un băiat ucrainean s-a sinucis în timp ce era la o familie adoptivă din Rusia. Prietenii acestuia au relatat o depresie severă. În ce măsură sunt răspândite aceste situații?
– Îmi amintesc de acest caz. Acest copil dorea să se întoarcă în Ucraina și avea deja documentele necesare. Din păcate, lipsa comunicării directe între autoritățile ucrainene și familia adoptivă a complicat acest proces.
Este o problemă crucială, deoarece acestor minori li se interzice comunicarea cu serviciile de protecție a copiilor din Ucraina, autorizate si responsabile pentru copiii lipsiți de îngrijire părintească. Sunt și alte cazuri. De exemplu, o adolescentă a fost transportată în Rusia de pe teritoriul Belarusului, după ce a părăsit Ucraina pentru studii. Fata a luat legătura cu mama ei, dar nu a știut timp de o lună unde se află.
Există cazuri în care nu se cunoaște cum au ajuns copiii în Rusia. În multe cazuri, soldații ruși au intrat în locuințe, i-au preluat pe copii, și i-au transportat în Rusia, unde au ajuns într-o instituție.
– În cazul în care soldații ruși intră în casele cetățenilor ucraineni, părinții pot fi la serviciu. Cum se întâmplă preluarea copiilor?
– Există o multitudine de relatări documentate. În anumite cazuri, în timp ce mama unui copil se afla la cumpărături, vecinii au anunțat-o despre situație, iar soldații au preluat minorul. Iar mama, în alte cazuri, a reușit să-l recupereze din internat.
Sunt cazuri în care copiii erau în staiții de recuperare, cu părinții prezenți la momentul izbucnirii conflictului, și i-au fost preluați. Diverse situații.
„Mamele trebuie să ceară cetățenie rusă”
– Returnarea copiilor ucraineni constituie un punct cheie în negocierile ruso-ucrainene. Cum se manifestă reacția părții ruse? De ce insistă atât pe rămânerea copiilor în Rusia?
– Îmi pare clar că mandatul emis de Curtea Penală Internațională pentru arestarea lui Putin este legat și de răpirea copiilor ucraineni. Rușii încearcă să susțină că acțiunile lor au vizat protecția copiilor.
Avem liste cu copii, inclusiv cazuri din 2022. Aici, sunt menționate nume, prenume, date de naștere și datele de identificare ale părinților.
De exemplu, Ilia Volnov a dorit să se întoarcă la mamă, însă i s-au impus condiții imposibile prin care aceasta trebuia să obțină cetățenia rusă și să formalizeze o adopție. Sunt cazuri în care familiile au pierdut membri, și rușii impun aceleasi condiții. Alte cazuri, la fel.
În concluzie, situația rămâne una complexă dar cu evidența neajunsurilor si a necesității unei intervenții rapide!
