De câțiva ani, proiectul Istmului Central, numit și Coridorul de Mijloc, a recapatat interes în Europa de Est ca o rută comercială strategică, având în vedere tensiunile crescute din Orientul Mijlociu și conflictele dintre Rusia și Ucraina. Circulația mondială pe rutele tradiționale a fost afectată de aceste crize, iar la nivel regional, această cale transcontinentală ar putea reduce dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat dialogurile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, experții consideră că, din cauza unor probleme structurale și a lipsei unei viziuni clare, România are probabil puține șanse să fie implicată, în timp ce alte două țări vecine, în special Turcia, devin din ce în ce mai influente, impunându-se ca lider regional economic.
România are potențialul de a deveni mai autonomă energetic, dar și un furnizor de securitate energetică pentru regiune, precum și un nod de transport pentru gazele și energia provenite din Bazinul Caspic, datorită proiectului cunoscut sub numele de Coridorul de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică.
2022 – Anul reluării discuțiilor României cu Turkmenistan, Georgia și Azerbaidjan, cu sprijinul Uniunii Europene
Interesul pentru acest proiect istoric, manifestat oficial încă din 2011, s-a reaprins în 2022, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Autoritățile române anunțau, astfel, reînceperea negocierilor pentru proiectul de importanță majoră lansat în 2011 între România și Turkmenistan, implicând Georgia și Azerbaidjan, cu susținerea UE. Lideri de state, miniștri de externe, inclusiv români, oficiali europeni, toți sprijină acest proiect. Coridorul de Mijloc va facilita transportul de energie și mărfuri din Bazinul Caspic spre Europa de Vest. Chiar și ministrul Economiei de la acea vreme, Florin Spătaru, sprijinea inițiativa.
Beneficiile majore ale Coridorului de Mijloc pentru România
Pentru România, această înțelegere reprezintă oportunități de amplificare a rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră poate fi utilizată ca un punct de accedere pentru mărfuri provenite din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte state din Bazinul Caspic, transmitea presa la momentul respectiv.
Fluxul comercial din această regiune va stimula creșterea economiei maritime, a industriei logistice și a sectorului serviciilor conexe. În plus, îmbunătățirea conectivității se aliniază cu strategia națională a României de a deveni un actor major în infrastructura europeană de transport. Această colaborare evidențiază potențialul de a spori parteneriatele reciproc avantajoase și de a avansa dezvoltarea prosperității în Eurasia.
Pe măsură ce acordul este implementat, se preconizează crearea unor noi evoluții în comerț, infrastructură și cooperare regională, stabilind un precedent pentru integrarea în zona mai largă a Bazinului Caspic și a Mării Negre.
2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră la Constanța
Pe 7 aprilie 2023, la Constanța, s-a desfășurat Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, organizat de Ambasada Republicii Kazahstan și de organizația operatorilor Portului Constanța, reunind, conform organizatorilor, cei mai importanți reprezentanți din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România.
La eveniment au participat peste 70 de companii portuare, precum și operatori de stat și privați din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, inclusiv reprezentanți de la porturile Aktau, Baku, Batumi și Constanța, precum și delegații ale companiilor feroviare și ale ambasadelor acestor țări precum și ale altor națiuni eurasiatice.
Se prevede semnarea formală a acordului de conectare a Mării Caspice cu Marea Neagră la București, în anul următor. Aceasta va oficializa ruta de transport transcontinental, crescând interconectivitatea regională și consolidând poziția țării noastre în această infrastructură strategico-economică.
- Într-o evoluție semnificativă pentru cooperarea regională, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România vor semna un acord interguvernamental pentru ruta internațională „Marea Caspică – Marea Neagră” în cadrul unui eveniment care va avea loc în București, în curând. – anunț publicat în 2004.
Portul de la Baku, un punct central al Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com
Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră, semnată la București, în 2024
Inițiativa urmărește facilitarea și eficientizarea circulației mărfurilor între Bazinul Caspic și Marea Neagră, pentru o integrare mai strânsă cu piețele europene, conform celor implicați.
Realizarea acestui traseu de transport internațional marchează o etapă importantă în cooperarea regională a Azerbaidjanului, Turkmenistanului, Georgiei și României, sporind poziția geostrategică și extinzând influența economică în regiune, conform surselor de specialitate.
Țările participante intenționează să valorifice avantajele geografiilor lor și să impulsioneze investițiile în infrastructură pentru a stimula creșterea economică și stabilitatea regională.
Istoria proiectelor energetice ratate ale României: Nabucco, Coridorul Verde, Getica
Analize ale experților relevă beneficiile pentru toate statele implicate. Azerbaidjanul are tot interesul să susțină această rută, dar și România, conform surselor din zona energetica, deși până acum acordul pentru Coridorul Mării Negre – Marea Caspică nu a fost semnat. Deși proiectul pare realizabil, istoria recentă a proiectelor transnaționale ale României indică dificultăți majore în finalizare (exemplu: Nabucco, Coridorul Verde, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.).
Ianuarie 2025 – Coridorul Mijlociu menționat de Călin Georgescu și criticat de mass-media mainstream
Proiectul prezentat recent de ministrul de externe a fost susținut de Călin Georgescu, după alegeri, ca o oportunitate strategică pentru România. Ulterior, acesta a fost criticat dur de presa mai largă, care a asociat Coridorul de Mijloc cu proiecte megalomanice ale Epocii Ceaușescu.
„Suntem la granița Mării Negre, însă dacă ne uităm mai departe, vedem conexiuni cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta ne oferă un avantaj geostrategic semnificativ”, a declarat Georgescu într-un interviu cu Ion Cristoiu, la începutul anului.
Septembrie 2025 – Oana Țoiu relansează discuțiile înalt diplomatice despre Coridorul Caspic
Pe 22 septembrie 2025, Oana Țoiu, ministrul de Externe, a avut o întâlnire cu oficialii din Azerbaidjan, fiind remarcate perspectivele în domeniul energiei, securității energetice și aprofundarea cooperării regionale.
„Am discutat despre extinderea parteneriatului cu Azerbaidjan, concentrându-ne pe energie, securitate, educație și turism. Se analizează proiecte comune în energie verde și consolidarea legăturilor în cadrul Coridorului de Mijloc”, a transmis Ministerul de Externe.
Foto: MAE
Ulterior, Oana Țoiu a afirmat: „Vreau să dezvoltc un proiect mai mare, să conectez Marea Neagră cu Bazinul Caspic, chiar și cu China, pentru a asigura accesul său la Mediterană. Este o poziție strategică în diplomație”, subliniind importanța parteneriatului cu China pentru interesele naționale ale României.
În contrast cu criticile anterioare și cu istoria proiectelor eșuate, presa majoritară a început să evidențieze beneficii pentru România, însă economistul Mircea Coșea, în discursuri exclusive, consideră că șansele de finalizare reală ale inițiativei sunt reduse, din cauza mai multor vulnerabilități.
Mircea Coșea: Proiectul este foarte ambițios, dar implementarea sa rămâne dificilă
Sursă foto: Mircea Coșea / Digi 24
„Deocamdată, nu dispunem de suficiente informații pentru a manifesta optimism privind fezabilitatea acestui proiect, care durează de multă vreme. Teoretic, este un proiect excelent, menit să ne sprijinească, dar nu ne poate asigura independența energetică, ceea ce este mai puțin realist. – a afirmat expertul pentru Gândul. „Progresul diplomatic și reluarea negocierilor în acest sens sunt pași importanți, însă nu sunt suficiente. Capacitatea României de a fi integrată în acest proiect este limitată de factori precum strategiile energetice clare, finanțarea reală și infrastructura logistică adecvată. Acestea sunt punctele vulnerabile”.
3 condiții esențiale pentru integrarea României în Coridorul Caspic
Mircea Coșea a evidențiat principalele carențe ale țării noastre în acest context:
- Un plan național de strategie energetică pe termen lung lipsește. România se bazează pe soluții temporare și improvizații, fără o viziune clară pentru viitor. De mai mulți ani, țara noastră întâmpină dificultăți în accesarea resurselor de gaz din Marea Neagră.
- Este necesar un sprijin real pentru finanțare, însă această condiție este dificil de îndeplinit în condițiile actuale ale economiei românești.
- Logistica și infrastructura de transport – un aspect critic și încă nefinalizat în proiect, care trebuie să suporte un transport eficient pe conducte sau alte modalități.
Concluzia specialistului este că, deși proiectul are potențial, implementarea sa depinde de îndeplinirea acestor condiții. În lipsa lor, șansele de succes sunt reduse.
„Nu trebuie să ne înșelăm și să așteptăm miracole”
„Este dovedit că România nu are o viziune strategică clară pentru sectorul energetic. Se acționează cu soluții de moment și fără continuitate. Pentru a câștiga mai multă atractivitate pentru investiții, trebuie să învățăm să avem o viziune pe termen lung, să ne consolidăm legislația și infrastructura.”
- Pe măsură ce România își dezvoltă o politică energetică coerentă, ar putea beneficia de o atracție mai mare pentru investiții și parteneriate regionale și globale.
- Este important ca țara noastră să reușească să răspundă mai bine provocărilor legate de costuri, securitate și diversificare energetică, pentru a putea valorifica oportunitățile de pe traseul Coridorului de Mijloc și nu numai.
În momentul actual, majoritatea populației și a administrației se confruntă cu incertitudine și haos, fără o direcție clară pentru dezvoltarea energetică și economică pe termen lung, ceea ce reduce șansele de realizare a acestor proiecte majore.
