Conducerea Senatului, inițial, a negat implementarea sistemului de recunoaştere facială
Publicația a detaliat planurile de implementare a unui sistem de recunoaştere facială pentru angajații instituției, deşi iniţial, în răspunsul scris din 6 februarie, Senatul a negat existenţa unui astfel de proiect: „Referitor la tehnologia de recunoaştere facială, precizăm că nu există în prezent un proiect în acest sens. Secretarul general este responsabil de identificarea celei mai potrivite soluţii, pentru monitorizarea eficientă şi transparentă a angajaţilor la locul de muncă.”
Astfel, iniţial, nu a fost recunoscută necesitatea unui astfel de sistem. Totuşi, săptămâna trecută, Mario Oprea a prezentat un memorand de «Implementare sistem acces electronic şi pontaj» în Biroul Permanent, document aprobat de factorul politic. Acum, Senatul României, prin Direcția pentru Informatizare Activități Parlamentare (Direcția IT), a primit o ofertă pentru echipamente destinate accesului în trei zone.
Suma totală, fără TVA, conform ofertei, se ridică la 7.069 de euro (inclusiv TVA, 8.412 euro), echivalentul a 41.862 lei, conform cursului BNR din vinerea precedentă. Cele mai costisitoare componente ale ofertei sunt: licenţa de utilizare a software-ului de pontaj şi management al concediilor în cloud pentru 700 de utilizatori (3.150 de euro fără TVA), inclusiv date SIM cu conexiune 4G. De asemenea, costă 2.000 de euro fără TVA, manopera şi configurarea.
Oferta a fost făcută de Tera Pixel, o societate comercială cu o prezenţă relativ mică, conform datelor de pe platforma Termene.ro. Numărul mediu de angajați în 2023 a fost de 1, după 7 în 2022 și 6 în 2021. În 2023, cifra de afaceri a fost de 232.734 lei, iar profitul brut, de 13.989 lei. Societatea a mai semnat un singur contract cu instituții de stat în 2021, pentru un sistem de supraveghere video, în valoare de 5.500 de lei.
Plata se va face în lei, la cursul BNR din data livrării: 50% avans şi 50% la 10 zile după instalare. Timpul de livrare este de 15-30 de zile de la comandă şi încasarea avansului. Garanția este de 24 de luni.
Această sumă a suscitat discuții la nivelul conducerii Senatului şi al membrilor sindicatului din interiorul Senatului. Ulterior, au apărut noi detalii.
Modificări în estimarea preţului ofertei
Suma solicitată pentru sistem a crescut. Într-un memorand intern, din 26 februarie, directorul Direcției pentru Informatizare Activități Parlamentare, Carlo Papuc, a solicitat lui Mario Oprea, secretarul general, o sumă de 76.000 de lei, TVA inclus, pentru un Sistem electronic de acces și pontaj, o sumă aproape dublă față de cea inițială. Memorandul intern (253 din 21 februarie) a fost aprobat de Biroul Permanent al Senatului.
Memorandumul lui Papuc include şi modificarea altor capitole bugetare, inclusiv a Programului Anual de Achiziții Publice pe anul 2025, care nu este publicat pe site-ul Senatului. Modificările includ creşteri de buget pentru Sisteme electronice de acces şi pontaj la 76.000 lei şi pentru Switch distribuție rețea IT Senat la 228.000 lei.
În plus, pentru „Upgrade licențe servere” se cere o sumă de 250.000 de lei. Aceste modificări au generat un impact semnificativ asupra bugetului Senatului pentru 2025.
Surse din Senatul României au precizat că achizițiile se fac de obicei prin Direcția de Achiziții. Situaţia cu noul sistem de acces şi pontaj ar urma să fie discutată luni.
Libertatea a încercat să obțină detalii suplimentare despre noul sistem de acces și pontaj, dar secretarul general Mario Oprea a răspuns că „o să văd când vă pot oferi informații. În acest moment nu sunt pregătit ”.
Suspendarea reorganizării solicitată de opoziție
Ninel Peia, chestor al Senatului din partea SOS, a depus un memorand intern pentru suspendarea procesului de reorganizare până la clarificările din instanţă. Acest memorand urmează să fie dezbătut luni. Pe rolul Curții de Apel București este dosarul 1211/2025 pentru suspendarea hotărârii Senatului nr 5/2025 privind structura Senatului, cu termen fixat la 25 martie.
Memorandumul subliniază problemele procesului de reorganizare, inclusiv lipsa unei note de fundamentare şi modul în care s-a ajuns la numărul de posturi propuse pentru desfiinţare.
