CPI: Mandate de arestare pentru liderii talibani – Întrebări și răspunsuri

Ionescu Stefan
7 Citit minim
Analiză | Întrebări și răspunsuri. CPI, mandate de arestare pentru liderii talibani acuzați de crime împotriva femeilor. Aceasta este doar o piesă din puzzle

În data de 8 iulie 2025, Tribunalul Penal Internațional (TPI) de la Haga a emis mandate de arestare pentru liderul suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, și pentru președintele Curții Supreme, Abdul Hakim Haqqani. Aceștia sunt acuzați de infracțiuni împotriva umanității și de persecuție împotriva femeilor, fetelor și altor categorii de persoane.

După preluarea controlului asupra Afganistanului, în august 2021, talibanii au aplicat restricții severe asupra femeilor și fetelor, prin decrete represive și metode abuzive, fără semne de relaxare a acestor măsuri.

TPI a declarat că această decizie reprezintă o recunoaștere a drepturilor femeilor și fetelor afgane.

Hotărârea judecătorilor recunoaște, de asemenea, drepturile și experiențele celor considerați de talibani ca neconformi cu ideologia lor privind identitatea de gen sau expresia de gen, inclusiv membri ai comunității LGBTQI+ și persoane percepute ca susținătoare ale femeilor și fetelor.

„Restricționează sistematic drepturile fundamentale, instituționalizând un sistem de segregare de gen”

Akhundzada este liderul suprem al talibanilor din 2016, conform lui Azadah Raz Mohammad, consilier juridic în cadrul Proiectului de Litigii Strategice al Consiliului Atlantic.

Hibatullah Akhundzada, un lider discret, apare rar în public și își menține un profil redus, rar părăsind fortăreața din sudul Afganistanului.

A aderat la talibani în 1994 și a avansat rapid în structura grupării, ocupând diverse funcții judiciare și religioase. În timpul primului mandat taliban (1996-2001), a fost numit președinte al Curților Sharia, consolidând politicile represive ale talibanilor față de femei și populația generală a Afganistanului.

De la preluarea controlului în august 2021, în ciuda aparițiilor sale publice limitate, Akhundzada a emis peste o sută de decrete și edicte referitoare la statutul femeilor și fetelor, restricționându-le sistematic drepturile fundamentale și instituționalizând un sistem de segregare de gen.

Akhundzada este cunoscut și temut printre liderii talibani pentru interpretarea sa strictă a legii islamice, care duce la politici dure, inclusiv interzicerea educației fetelor după clasa a șasea și reintroducerea pedepselor corporale.

Abdul Hakim Haqqani este afiliat cu o importantă madrasă Deobandi din Pakistan. El a condus echipa de negociatori a talibanilor în discuțiile de pace de la Doha (2019-2021) și este considerat o înaltă figură religioasă a talibanilor.

Haqqani împărtășește opinii religioase similare cu Akhundzada și a jucat un rol esențial în modelarea politicilor juridice și judiciare ale talibanilor, influențând decizii care afectează drepturile femeilor și fetelor.

„TPI ar trebui să acționeze mai decisiv”

Anunțul TPI intervine într-un context în care comunitatea internațională începe treptat să accepte regimul taliban.

Mandatele de arestare constituie un avertisment pentru comunitatea internațională, pentru a-și respecta obligațiile internaționale și a nu recunoaște talibanii drept guvernul legitim al Afganistanului.

Pentru a-și îndeplini prerogativa, TPI are nevoie de cooperarea statelor membre pentru executarea mandatelor de arestare.

Statele membre trebuie să sprijine instanța în arestarea presupușilor vinovați și să respecte obligațiile asumate prin Statutul de la Roma.

Mandatele de arestare sunt un prim pas, dar TPI ar trebui să urmărească rapid acuzațiile împotriva liderilor talibani, să extindă acuzațiile pentru a cuprinde toate infracțiunile împotriva umanității și crimele de război comise în Afganistan, inclusiv conceptul de segregare de gen.

„Nu doar femeile și fetele sunt afectate”

Mandatele de arestare oferă o rază de speranță, după declarații lipsite de substanță și eșuarea obținerii justiției în privința talibanilor.

Acestea sunt un prim pas concret în procesul de tragere la răspundere a talibanilor, validând eforturile femeilor și fetelor afgane de a documenta și combate opresiunea sistemică a talibanilor.

Recunoașterea acuzațiilor de infracțiuni împotriva umanității deschide calea către responsabilitatea penală individuală a liderilor talibani și responsabilitatea altor state pentru acordarea azilului și relocării victimelor.

Victimele nu se limitează doar la femeile și fetele afgane. TPI a identificat o largă varietate de victime, inclusiv persoanele LGBTQI+.

Aceasta reprezintă un moment de cotitură în dreptul penal internațional, fiind prima dată când un tribunal internațional recunoaște că persecuția pe criterii de gen include protecția orientărilor și identităților de gen neconforme.

„TPI impune prezența fizică la proces”

Întrebarea centrală este dacă mandatele de arestare pot fi executate, având în vedere că predarea voluntară este improbabilă, iar călătoriile internaționale ale liderilor talibani sunt limitate.

Cu toate acestea, situația se poate schimba.

Predarea fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte este un exemplu al schimbărilor politice care pot deschide oportunități.

TPI impune, în general, prezența fizică la proces, cu excepții limitate pentru participarea virtuală.

Cu toate acestea, Camera de Apel a TPI a confirmat recent o decizie prin care acuzațiile împotriva lui Joseph Kony pot fi validate chiar și în absența sa.

Având în vedere retragerea redusă a lui Akhundzada și necunoscutul loc al acestuia, poate permite victimelor să depună mărturie în fața instanței.

„Sunt implicate nu doar acte de violență, ci și forme sistemice de vătămare”

Pe fondul legitimizării și normalizării relațiilor cu talibanii, mandatele de arestare reprezintă atât o barieră, cât și un instrument de mobilizare.

Comunitatea internațională trebuie să sprijine executarea mandatelor de arestare.

Comunitatea internațională trebuie să exploreze toate căile de a trage la răspundere talibanii, inclusiv jurisdicția universală, Curtea Internațională de Justiție și adaptarea dreptului internațional pentru a include complet segregarea de gen ca infracțiune împotriva umanității.

TPI a recunoscut că sunt implicate nu doar acte directe de violență, ci și forme sistemice de vătămare, inclusiv norme sociale discriminatorii.

Este crucial să recunoaștem strategia existențială de dominație a talibanilor în toate eforturile viitoare de justiție și responsabilitate.


Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *