Economie. Reprezentare grafică: Ion Mateș / Hotnews. Imagine: Dreamstime
Valoarea estimată a Produsului Intern Brut (PIB) pentru primul semestru din 2025 a fost de 826,338 miliarde de lei (prețuri curente). În termeni reali, a înregistrat o creștere de 0,3% față de semestrul I 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) vineri.
Statisticienii calculează evoluția PIB-ului atât prin prisma surselor, cât și a utilizării rezultatelor pentru o imagine completă a economiei: modul în care se generează producția și modul în care aceasta este consumată sau reinvestită.
Analiza pe categorii de surse evidențiază structura și originile creșterii economice: care sectoare (agricultură, industrie, servicii etc.) contribuie la PIB și cu ce pondere.
Analiza după categorii de utilizări arată modul în care PIB-ul este investit: cât se destină consumului final (al populației, al statului), investițiilor (formare brută de capital), exportului net etc.
Cu o rată a inflației de aproape 8% (în continuă tendință ascendentă, amplificată de politicile fiscale), și o datorie publică de 999 miliarde de lei (echivalentul a 55,8% din PIB), această creștere, confirmată de INS, poate fi percepută ca o dezvoltare economică modestă.
Tehnic, o recesiune este definită ca o scădere a PIB-ului în două trimestre consecutive.
Combinația dintre o creștere economică redusă și inflație înaltă prezintă un risc de stagflație: creşteri de prețuri fără o dezvoltare economică suficientă. Stagflația reduce veniturile reale, mărește sărăcia și poate accentua șomajul.
Creșterea calculată de INS nu surprinde, atât Guvernatorul BNR, cât și experții economici anticipau o evoluție economică slabă, posibil o recesiune, în perioada următoare.
Activitățile economice care au contribuit pozitiv la creşterea PIB în semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, au fost:
- Construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB și un volum majorat cu +5,6%;
- Domeniul informațiilor și comunicațiilor (+0,1%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și o creștere a volumului de activitate cu +1,1%.
Activități cu contribuție negativă la creșterea PIB-ului:
- Industria (-0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB și un volum scăzut cu -1,5%;
- Comerț, reparații autovehicule, transport, hoteluri și restaurante (-0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB și o contracție a volumului de activitate cu -0,2%;
- Activități profesionale, științifice, tehnice, administrative și suport (-0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB și o scădere a volumului de activitate cu -2,9%.
Sectoarele care nu au avut impact asupra creșterii PIB:
- Agricultura, silvicultura și pescuitul (1,9% la PIB, creștere cu +1,7%);
- Intermedieri financiare și asigurări (3,1% la PIB, scădere cu -0,4%);
- Tranzacții imobiliare (7,4% la PIB, activitate stagnată);
- Administrația publică și apărare, asistență socială, învățământ, sănătate (14,0% la PIB, creștere cu +0,1%);
- Activități culturale, recreative și reparații gospodărești (3,8% la PIB, scădere cu -0,2%).
Impozitele nete pe produs (10,6% la PIB) au contribuit cu +0,5% la creșterea PIB, cu o creștere a volumului cu +5,0%.
Cum s-a consumat producția din primul semestru
Evoluția PIB prin prisma utilizării se datorează în principal:
- Consumului final al populației (+1,4%, contribuție +0,9% la creșterea PIB);
- Consumului final al administrației publice (-3,2%, contribuție -0,3% la variația PIB);
- Consumului final colectiv al administrației publice (-1,6%, contribuție -0,2% la variația PIB);
- Formării brute de capital fix (+2,0%, contribuție +0,5% la creșterea PIB).
Exportul net a avut o contribuție negativă (-1,4%), ca urmare a creșterii importurilor de bunuri și servicii (+5,6%) față de o creștere mai lentă a exporturilor (+2,8%).
