Cheltuielile guvernamentale ale lui Bolojan pentru dobânzi au consemnat o creștere de 50% în primele 9 luni ale anului 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, conform unui document al Ministerului Finanțelor analizat de Gândul.
Până în septembrie, guvernul a alocat deja 40 miliarde de lei exclusiv pentru aceste cheltuieli. În contrast, cheltuielile pentru investiții au scăzut cu 6% și au totalizat tot 40 miliarde de lei. În alte cuvinte, guvernul Ilie Bolojan alocă pentru proiectele publice la fel de mult ca pentru plata dobânzilor la datorii.
Guvernul se împrumută pentru a acoperi plățile de datorie
Practic, dobânzile reprezintă 40% din deficitul bugetar de 100 miliarde de lei. Deficitul bugetar este diferența dintre veniturile statului din taxe și impozite și cheltuielile totale. În cazul în care cheltuielile depășesc veniturile, guvernul trebuie să se împrumute pentru a acoperi această diferență.
De asemenea, guvernul trebuie să contracteze noi credite pentru a rambursa datorii vechi aflate la scadență. Dacă a luat un împrumut în urmă cu 10 ani și a plătit doar dobânda, la scadență trebuie să returneze suma principală. Astfel, guvernul nu împrumută doar cu 150 miliarde de lei, cât reprezintă deficitul până la finalul anului, ci și cu 260 miliarde de lei, diferența fiind destinată rambursării creditelor vechi.
Numai în ultima lună, guvernul Bolojan s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de lei, la dobânzi de peste 7%.
Investițiile, neglijate de către autorități
Cheltuielile pentru investiții din fonduri naționale, identificate în execuția bugetară drept „cheltuieli de capital”, au înregistrat o scădere de 6% în perioada ianuarie-septembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Guvernul a alocat 40 miliarde de lei pentru aceste cheltuieli în primele 9 luni, cu 3 miliarde mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior.
Cele mai mari cheltuieli ale statului sunt și cele mai greu de ajustat pe termen scurt, spre deosebire de investiții, care sunt adesea sacrificate atunci când cifrele din buget sunt defavorabile. De exemplu, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 127 miliarde de lei, în creștere cu 6%.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 71 miliarde de lei (+7%), iar cele pentru pensii și asistență socială au totalizat 188 miliarde de lei (+13%).
O datorie publică în creștere, tot mai dificil de gestionat
Datoria publică a României a depășit 1.000 miliarde de lei și reprezintă peste 57% din PIB. Înainte de pandemie, atunci când nivelul de îndatorare a fost semnificativ crescut, economiștii afirmau că plafonul maxim acceptabil pentru datoria publică în România este de 45% din PIB.
De la începutul anului 2019, când a fost de 37% din PIB, datoria a crescut rapid și se apropie de pragul critic de 60% din PIB, care este limita maximă stabilită pentru statele membre ale Uniunii Europene, conform tratatelor de funcționare ale UE.
Cu toate acestea, există state membre precum Grecia sau Franța, care au datorii ce depășesc 100% din PIB, iar această diferență nu afectează neapărat capacitatea de rambursare. Potrivit economiștilor, importantă este capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor, nu doar nivelul datoriei.
În loc să stimuleze creșterea economică prin investiții publice, guvernul a redus alocările pentru dezvoltare, în timp ce cheltuielile cu dobânzile și bunurile și serviciile au crescut semnificativ. Investițiile, deși reprezintă o cheltuială prezentă, pot aduce beneficii pe termen lung și pot genera venituri pentru buget prin taxe și impozite provenite de pe urma noilor angajări și afaceri.
Autorul recomandă:
