Un singur job nu mai asigură o viață prosperă în România. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați dețin mai multe surse de venit, însă nu toți caută activitate continuă, motivată fiind de salariile care nu acoperă creșterea costurilor din ultima perioadă.
Reducerea ușoară a inflației nu oprește creșterea prețurilor, iar românii optează pentru munci suplimentare pentru dezvoltare personală sau pentru a-și garanta un trai mai confortabil.
Este și cazul Alinei, angajată într-o agenție imobiliară de renume din Baia Mare. A acumulat experiență internațională prin ani de muncă în străinătate și călătorii. Dorința de a rămâne activă a condus-o să accepte un al doilea job, uneori chiar și al treilea, pentru a beneficia de un venit suplimentar meritat.
„Sunt angajată în două școli de șoferi și, din când în când, ca al treilea job, activez ca lector formator într-un centru de excelență din Baia Mare. Toate se completează pentru că atunci când faci ceea ce îți place pare că nu muncesti. E pur și simplu adevărat”, a precizat ea, conform Observator.
Un fenomen rar, și nu prea
Situația nu este însă reprezentativă pentru toți. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au multiple surse de venit, dar nu toți urmează activități permanente, mulți fiind motivați de salariile insuficiente pentru a acoperi creșterea prețurilor. Alți muncitori optează pentru munci adiționale pentru a menține un nivel de trai dificil de susținut doar dintr-un salariu.
„Astăzi, toți doresc să fie în pas cu moda sau să aibă cel mai nou telefon… Cred că tinerii iau mai multe joburi pentru că veniturile familiale sunt insuficiente”, a afirmat un localnic.
Când a fost întrebată ce sfaturi le-ar oferi tinerilor care oscilează între multiple joburi, Alina a spus: „Să nu se plafoneze, să nu rămână în locuri unde percep energia negativă”.
Sociologii susțin că pentru a face față la două joburi nu contează volumul activităților, ci absența pauzelor între ele.
„Dacă o persoană simte sens, control și satisfacție în activitatea sa, creierul activează mecanismele benefice de adaptare, numite ‘eu-stres’. În momentul în care apare oboseala cronică, lipsa somnului, epuizarea sau conflictele între roluri se numesc ‘di-stres’, ceea ce are consecințe negative, generând probleme psihologice”, explică psihologa Cecilia Ardusătan.
Maxim 12 ore de muncă zilnic
Date statistică arată că pentru aproape 40% dintre persoanele cu mai multe joburi, al doilea salariu constituie 20-30% din venit, iar 13,4% obțin dublarea veniturilor principale. Pentru 4,3%, munca part-time sau în weekend este mai bine plătită decât cel principal. În România, legea permite o limită de 40 de ore lucrate pe săptămână.
„În Uniunea Europeană, recomandarea este ca durata maximă de muncă zilnică să fie de 12 ore. În legislația românească, nu există această limitare decât pentru același angajator. […] Există țări europene care au redus norma de lucru la 6 sau 8 ore. În România, standardul rămâne de opt ore”, a spus inspectorul șef ITM Maramureș, Dragoș Năcuță.
Recomandarea autorului: Cele mai solicitate locuri de muncă în România. Oportunități pentru tinerii fără studii superioare
