Consolidarea fiscală
Un expert economic a analizat situația financiară actuală a țării, evidențiind provocările întâmpinate.
Șeful departamentului economic al unei importante bănci a subliniat că orice măsură de consolidare fiscală va genera efecte negative pe termen scurt asupra economiei.
„Orice acțiune de consolidare fiscală ar trebui evaluată în raport cu impactul asupra creșterii economice. Cu toate acestea, trebuie menționat că toate măsurile de acest tip, fie prin reduceri de cheltuieli, fie prin majorări de taxe, vor avea un impact recesiv pe termen scurt. Efectul este negativ la toate nivelurile”, a declarat el, la o conferință a asociației de analiști financiari.
Discuția se concentrează asupra proporției efectelor negative ale ajustărilor economice.
Ionuț Dumitru
Deficitul bugetar al țării a depășit semnificativ limitele impuse de Uniunea Europeană, generând acțiuni disciplinare din partea instituțiilor europene.
Creșterea pensiilor și bugetul de stat
Expertul a criticat majorarea pensiilor din 2024, considerând-o o decizie neinspirată într-un context de deficit bugetar semnificativ.
În 2023, peste 3,8 milioane de pensionari au beneficiat de majorări salariale, cu o medie de 26,65%, urmată de o indexare suplimentară de 13,8% aplicată la 1 ianuarie 2024. Consecința a fost o majorare semnificativă a pensiilor la majoritatea beneficiarilor.
Angajații din sectorul public
Sunt puțini angajații din funcția publică in raport cu populația, în comparație cu media din UE.
„Numărul salariaților din sectorul public, raportat la populația totală, este unul dintre cele mai mici din UE. Prin urmare, a afirma că numărul total de angajați din sectorul public este mare în comparatie cu standardelle europene,pur și simplu nu este adevărat, nu este susținut de cifre”, spune expertul.
România are unul dintre cele mai mici procente ale populației active în sectorul public din UE, doar 6,4%.
În concluzie, România are aproximativ 1,3 milioane de angajați în instituțiile statului.
Taxele în România
Expertul a subliniat că nivelul taxelor din România este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, contrazicând percepția generală.
Nemulțumirea publică faţă de nivelul taxelor este generată de calitatea slabă a serviciilor publice.
„Oamenii nu doresc să plătească și simt că plătesc prea mult raportat la ceea ce primesc. Dacă analizăm cifrele, nu putem afirma că plătim taxe mari, ci că plătim taxe mari raportat la ceea ce primim în schimb.”, a comentat expertul.
El a susținut necesitatea unei reforme care să abordeze atât veniturile, cât și cheltuielile statului, insistând asupra îmbunătățirii eficienței cheltuirii fondurilor publice pentru a stimula plata voluntară a taxelor.
„O reformă care să conducă la consolidarea fiscală trebuie să abordeze atât partea de venituri, cât și cheltuielile. Fără a aborda aspectele cheltuielilor, oamenii nu vor plăti taxe și impozite, companiile vor căuta „metode de optimizare” și nu vom ajunge nicăieri. Dacă nu îmbunătățim conștientizarea plății voluntare, nu putem crește nivelul taxelor colectate”, a concluzionat expertul.
