„Al doilea pachet de consolidare bugetară al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, punând în pericol obiectivul de 7% deficit”, precizează o instituție financiară.
Cheltuieli peste posibilități
Această prognoză negativă rezultă din datele Eurostat, care arată că România a înregistrat anul trecut un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Anterior, Guvernul a estimat inițial un deficit de 5% din PIB, ulterior fiind ajustat la 7% din PIB.
În final, deficitul a ajuns la 8,7% din PIB conform situației cash și la 9,3% conform standardelor ESA, care includ şi datorii la companiile de stat.
Nivelul de 9,3% din anul trecut depăşeşte chiar şi deficitul din pandemia din 2020, când au existat restricţii economice.
Creșterea deficitului a fost rezultatul majorării pensiilor și salariilor bugetarilor. Ponderea cheltuielilor fixe, inclusiv salarii, pensii și ajutoare sociale, a ajuns la 90% din total.
Conform reglementărilor europene, deficitul bugetar, diferența dintre venituri şi cheltuieli, ar trebui să nu depăşească 3% din PIB.
Un deficit mare pune presiune asupra monedei naţionale, crescând riscul de depreciere a leului.
Modificări fiscale după alegeri
Un expert în economie anticipează majorări de taxe după alegeri.
Surse din Guvern au sugerat posibilitatea unei creşteri a TVA-ului de la 19% la 21% şi/sau o majorare a impozitului pe venit.
Ministrul Finanțelor a declarat că o reformă fiscală este prevăzută în a doua jumătate a anului, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi că ar putea implica creşteri de taxe începând din 2026.
Guvernul a crescut taxele în ultimii trei ani, incluzând reintroducerea unei taxe și majorarea accizelor.
PNRR prevede, de asemenea, o nouă taxă auto şi majorări de taxe locale.
Avertisment despre criză
Într-un alt avertisment, președintele interimar a subliniat necesitatea unor reforme statale.
El a arătat cum o criză economică globală ar putea agrava deficitul bugetar al României, ducând la o incapacitate de funcționare a statului.
Potrivit președintelui interimar, aceste măsuri sunt critice pentru menținerea ratingului țării, atragerea de investiții şi încredere în economia românească.
