Candidatul Nicușor Dan a promis că nu va crește TVA-ul. Declarația sa este scrisă. Acum, președintele ales afirmă că nu va crește impozitul pe valoarea adăugată la produsele de bază. Cât reprezintă această sumă?
- În 2024, România a avut venituri bugetare cu 18 miliarde lei mai mari față de 2023, ca urmare a digitalizării și a unor ajustări.
- Economiștii guvernului au anticipat o creștere similară a încasărilor și în 2025. Fără o majorare a TVA-ului. Însă, primele luni din 2025 nu confirmă aceste estimări.
Discuțiile despre o majorare a TVA cu două puncte procentuale au apărut în vara anului 2024, dar autoritățile au negat constant această posibilitate. Evident, într-un an electoral, nu se discută despre creșteri de taxe, dar acum că alegerile s-au încheiat, necesitatea de a umple bugetul este stringentă. Cu toate acestea, previziunile din birourile administrative s-ar putea să nu reflecte realitatea, aşa cum s-a întâmplat frecvent în ultimii ani.
„Ar trebui să găsim modalități de a reduce cheltuielile cu aproximativ 30 de miliarde de lei”, a declarat președintele ales.
TVA – un impozit, nu o taxă
De obicei, atunci când crește TVA-ul (deci cresc prețurile și costul vieții), orice persoană rațională caută modalități de a se proteja de aceste majorări. Aceasta presupune reducerea consumului, optarea pentru alternative mai ieftine și, în final, o scădere a taxelor colectate.
Menționăm că taxa pe valoare adăugată nu este o taxă, ci un impozit. Diferența constă în faptul că pentru taxe se primește un bun sau un serviciu (de exemplu, taxa pe pașaport), în timp ce impozitele sunt obligatorii pentru toată lumea.
Economistul șef al BRD, Florian Libocor, a explicat într-o conferință că problema României nu stă în nivelul taxelor, ci în incapacitatea de a colecta sumele datorate statului. Adică cu alte cuvinte, indiferent de nivelul taxării, colectarea rămâne la același nivel scăzut.
Florian Libocor: „Indiferent de dimensiunea taxelor, colectăm între 33% și 34%”
„Nu e o veste plăcută creșterea taxelor, însă fără aceasta nu este posibilă funcționarea. Cu toate acestea, trebuie ținut cont că, indiferent de situația economică a României -cu taxe progresive, deficit bugetar, sau un nivel al TVA mai mic sau mai mare- colectarea veniturilor bugetare a fost în jur de 33%-34% din PIB. În concluzie, importanța nu o are amploarea impozitului, ci capacitatea de colectare. Aceasta este problema noastră!”, a concluzionat Libocor.
Pentru politicieni, cea mai ușoară măsură cu efect imediat este majorarea TVA-ului. Totuși, aceasta este o măsură extrem de impopulară, cu efecte economice negative.
9 posibile efecte ale majorării TVA
Creșterea TVA se reflectă în prețuri în proporție de 75%. Aceasta se explică și prin faptul că piața agricolă țărănească nu este în întregime fiscalizată, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu în legătură cu o anterioră creștere a TVA-ului la 24%.
Întrebat, într-o conferinţă recentă, despre impactul unei creșteri a TVA-ului la 20 sau 21%, Isărescu a răspuns direct: majorarea TVA-ului are un impact inflaționist, reflectându-se în creşterea preţurilor.
Prețuri mai mari și creșterea costului vieții: Acesta este efectul cel mai direct și imediat. TVA-ul aplicat majorității bunurilor și serviciilor, o majorare a cotei implicate înseamnă că prețurile suportate de consumatori vor crește. Acest fapt crește direct costul vieții.
Putere de cumpărare redusă: Creșterea prețurilor duce la o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor. Acest lucru limitează capacitatea lor de a achiziționa bunuri și servicii.
Impact mai sever asupra celor cu venituri mici: Persoanele cu venituri mici tind să cheltuiască o proporție mai mare din venitul lor pe bunuri și servicii supuse TVA. Prin urmare, o majorare a TVA-ului adâncește inegalitatea veniturilor.
Încredere redusă: Creșterea presiunii financiare și incertitudinea pot genera un comportament mai prudent din punctul de vedere al cheltuielilor, ceea ce ar putea încetini dezvoltarea economică.
Costuri mai mari pentru întreprinderi: Firmele care achiziționează bunuri sau servicii vor suporta un TVA mai ridicat, ceea ce le mărește costurile operaționale.
Pentru menținerea profitabilității, întreprinderile pot transmite creșterea TVA-ului consumatorilor prin majorarea prețurilor de vânzare.
Risc de cerere și volume de vânzări reduse: Scăderea cheltuielilor consumatorilor și majorarea prețurilor pot duce la reduceri de vânzări, ceea ce afectează profiturile companiilor.
Creșterea economică încetinită: Reducerea cheltuielilor de consum și a activității economice pot încetini creșterea economică generală.
Venituri guvernamentale potențial în scădere: Creșterea TVA are drept scop majorarea veniturilor guvernamentale, însă rezultatul final poate fi complex. O scădere semnificativă a cheltuielilor de consum și a activității economice ar putea duce la încasări mai mici decât cele preconizate.
În 2024, veniturile bugetare au crescut cu 15%
În anul 2024, România a înregistrat 121 miliarde lei din TVA, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 15% față de 2023, datorată atât îmbunătățirii colectării, cât și digitalizării ANAF și ajustării anumitor cote.
TVA a constituit cea mai importantă sursă de venituri fiscale, finanțând servicii esențiale, precum sănătatea, educația și protecția socială.
În presupunerea menținerii tendințelor pozitive, o creștere a încasărilor cu 15% în 2025 ar duce la aproximativ 138 miliarde lei (conform calculelor Termene.ro). Această sumă este considerabilă, dar nu acoperă complet nevoile bugetare.
Primele luni din 2025 nu indică o creștere a încasărilor din TVA
Estimarea anterioară se bazează doar pe o colectare îmbunătățită a taxelor și nu ia în considerare o eventuală modificare a cotelor. Din păcate, primele trei luni ale anului 2025 nu au consemnat creșterile preconizate, astfel încât majorarea bugetară preconizată de 18 miliarde de lei ar putea să nu fie atinsă.
Isărescu a avertizat că reducerea cheltuielilor publice are un impact recesiv. Multe servicii esențiale, precum sănătatea și educația, sunt subfinanțate de ani buni. Reducerea cheltuielilor publice este o problemă complexă.
Potrivit acestuia, există soluții pentru a evita austeritatea, fiind nevoie de un program treptat de reducere a deficitului, nu brusc, de 0,7-1 punct procentual anual, ceea ce implică o creștere economică de 2-3%.
Impactul unei majorări a TVA-ului cu 2 puncte procentuale
O eventuală majorare a cotelor TVA la 21%, 11% și 7%, aplicată uniform în ultimul semestru, ar aduce un venit suplimentar de aproximativ 6,3 miliarde de lei la bugetul de stat până la sfârșitul anului 2025, potrivit calculelor Economica.net.
În total, adăugând la suma posibilă (dar deocamdată ipotetică) de 18 miliarde de lei, încasările ANAF ar putea ajunge la 24 miliarde de lei, ca rezultat al îmbunătățirii colectării TVA și al majorării cotelor din iulie cu 2%.
