În anii ’80, am trăit o experiență neplăcută a inflației, legată de achiziționarea de cărți și de banii de buzunar. Prețul cărților creștea constant, niciodată nu scădea. Uneori, un autocolant lipit pe coperta cărții dezvăluia un nou preț, întotdeauna mai mare.
Dorința de a îndepărta autocolantul era evidentă, dar adezivul era de obicei mai puternic. Aceasta ilustra efectele inflației. Cartea putea fi tipărită cu unul sau doi ani înainte, și, deși conținutul nu se schimba (în afară de autocolant), prețul creștea, scrie Stephen D. King în cartea „Inflația: O analiză aprofundată”.
Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, salariile din România au crescut cu aproape 8% între mai 2024 și mai 2025, în timp ce inflația a fost de 5,5% în aceeași perioadă. Cele mai mari creșteri salariale s-au înregistrat în sectorul serviciilor financiare, inclusiv în tranzacții de acțiuni, obligațiuni și criptoactive.
Aceste activități includ și diverse servicii consultanță financiară, management de active și crowdfunding bazat pe capital și datorie.
Deși salariile au crescut de obicei peste rata inflației, jumătate dintre respondenții unui sondaj IRES declară că trăiesc mai prost decât acum 10 ani.
Este natural ca cei din sectoarele cu creștere salarială sub inflație să fie nemulțumiți, deoarece pe o sumă lunară alocată prin salariu, vor putea achiziționa mai puține bunuri decât înainte de creșterea inflației. Dar cum e cu cei din alte sectoare?
O posibilă explicație pentru nemulțumirea unui număr semnificativ de cetățeni este de natură percepțională, și anume senzația că prețurile au crescut excesiv.
Mai jos, puteți observa grafic creșterile salariale și inflația din perioada mai 2024 – mai 2025 (cele mai recente date disponibile de la INS).
În ultimii ani, piața muncii a fost favorabilă angajaților, care manifestă tendința de a prioritiza câștigurile extra-salariale și echilibrul între viața personală și cea profesională.
Conform Indicelui european al echilibrului între viață și muncă (2025), Bucureștiul ocupă un loc modest la capitolul balanța viața-muncă, clasându-se sub Budapesta și Varșovia.
În ciuda creșterilor salariale, oamenii se confruntă cu o percepție de prețuri ridicate. O legătură de usturoi poate costa 10 lei (bazat pe observația de pe piața din spatele Cinema Cultural, sectorul 4). Modificările legislative și reducerea plafoanelor de prețuri pot influența în mod vizibil costul vieții.
Sunt lucrurile mai proaste azi?
„Trăim o perioadă a consumerismului, cu politici monetare și fiscale care susțin această atitudine. Aceasta înseamnă în principal împrumuturi și extinderea cheltuielilor peste posibilități. Nu putem uita importanța durabilității. Dacă analizați tehnologiile de acum 40-50 de ani, erau mai durabile. O mobila veche putea dura o viață, o mașină până la 20 de ani, iar computerele se întrețineau timp de 15 ani. Acum, lucrurile sunt proiectate să se strică într-un timp mai scurt, ceea ce necesită achiziționări repetate.”, a declarat Valentin Lazea, economistul șef al BNR.
Publicația Vox a scris despre cum cultul consumerismului a condus la produse de calitate inferioară.
Sentimentul de frustrare este amplificat de prețurile în continuă creștere (chiar dacă mai lent, semn al unei inflații în scădere) și de faptul că plătim mai mult pentru produse mai slabe sau de dimensiuni reduse (fenomenul shrinkflation).
Nu doar prețurile din magazine influențează negativ bunăstarea. Multe persoane cu împrumuturi la bănci sunt afectate de creșterea ratelor, recunoscută oficial de Banca Centrală. “Capacitatea de a-și achita ratele la bănci a scăzut, pe fondul creșterii dobânzilor, doar parțial contrabalansate de creșterile salariale”, se arată în raportul asupra stabilității.
Piața muncii este robustă, dar depinde și de perspectivă
Pe piața muncii, companiile concurează pentru a angaja specialiști bine calificați. Cu toate acestea, specialiștii au pretenții salariale ridicate, și angajatorii pot ajusta prețurile produselor/serviciilor oferite.
Un exemplu personal, am observat dificultatea de a găsi asistență informațională în hipermarketuri.
Companiile au nevoie de lucrători, la fel cum aceștia au nevoie de companii. Atunci când angajatorii menționează dificultatea de a găsi personal calificat, de fapt, se referă la costuri ridicate necesare pentru a angaja acel personal.
De ce nu sunt oamenii fericiți? O mare parte este din cauza percepției
Inflația este resimțită diferit de diferitele categorii sociale. Astfel, gospodăriile cele mai vulnerabile din punct de vedere economic resimt inflația cu aproape 1,4 puncte procentuale mai ridicate față de media generală, conform datelor unui studiu HotNews.
Pentru a înțelege efectele inflației asupra populației, este relevant să analizăm prioritățile de cheltuieli ale românilor.
Cele mai sărace 10% din populație alocă aproape jumătate din venituri pentru produse alimentare, față de 24,2% pentru cele mai bogate 10%. Cheltuielile cu energia și combustibilii reprezintă până la 16% din veniturile celor mai săraci, comparativ cu 13% pentru cei mai abuziv dezvoltați din punct de vedere financiar.
Dar avuția netă a crescut. Sau nu….?
Avere netă a populației a crescut cu peste 10% la jumătatea anului trecut, conform datelor Băncii Naționale. Cu toate acestea, un analiză mai complexă a tendințelor economice, ar putea conduce la observații diferite.
Analizând rata averii nete pe PIB din ultimii 10 ani, ajutăm la normalizarea datelor cu inflația. Această măsură a averii gospodăriilor are o stabilitate mult mai bună în timp, conform aprecierilor OECD.
Activele imobiliare reprezintă o mare parte din avuția netă a populației. Acestea au înregistrat o creștere de 11% în iunie 2022, pe fondul prețurilor crescute a proprietăților imobiliare (+8,5% în iunie 2022 față de iunie 2021).
Dacă sentimentul privitor la viitorul economic este negativ, oamenii sunt mai predispuși să economisească. Cu toate acestea, consumul este mare, conform observațiilor în diverse medii (de exemplu, statiile meteo montane, centre turistice)
Iar acest lucru sugerează o rezervă financiară suficientă….
Banii ținuți la saltea au atins un nivel record în România, depășind 65 de miliarde de lei.
Această sumă depășește capitalizarea bursieră a unor firme majore. Chiar şi calculat în euro, lichiditățile aflate în afara sistemului bancar au crescut de 5 ori, de la 3 miliarde euro la peste 15 miliarde euro.
La un preț mediu al locuințelor de 60.000 euro, aceste sume disponibile ar putea acoperi achiziția de aproximativ 200.000 de locuințe.
Text adaptat din publicația Vox.
