Recent, s-a propus fuziunea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu instituția Avocatului Poporului. Această sugestie a stârnit controverse și a generat diverse reacții negative. Cei care se opun fuziunii susțin că o astfel de măsură nu va aduce economii bugetare semnificative, având în vedere eforturile de reducere a cheltuielilor publice.
- Avocatul Poporului are un efectiv de aproximativ 165 de posturi, dintre care în prezent sunt ocupate 100-140.
- CNCD are 60 de angajați.
În total, cele două instituții dețin peste 200 de posturi. Criticii susțin că reducerea parțială a ambele structuri ar genera economii limitate și ar putea afecta calitatea serviciilor oferite.
Două instituții cu atribuții diferite
Cristian Jura, membru CNCD, a explicat, în exclusivitate, impactul potențiale fuziuni, subliniind diferențele majore de atribuții între Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
„Este ca și cum ai încerca să unești o cireașă cu un pepene. Consiliul pentru Combaterea Discriminării și Avocatul Poporului au atribuții și competențe diferite.
Avocatul Poporului acționează ca intermediar între cetățeni și instituțiile statului, având specialiști în diverse domenii. CNCD primește plângeri, investighează cazurile de discriminare și aplică amenzi în cazuri de încălcare a legii anti-discriminare.
Statutul Avocatului Poporului se bazează pe Constituție, în timp ce CNCD își are temeiul legal în patru directive europene și recomandări ale Consiliului Europei, care stabilesc standarde pentru instituțiile de promovare a egalității. Aceste prevederi sunt implementate în legislația națională prin O.G. 137/2000.
CNCD este mult mai mult decât o instituție pentru drepturile omului; este o necesitate socială, ajutând persoane diferite – inclusiv persoanele vârstnice sau cele fără acces la tehnologie – în a își proteja drepturile.
Acceptarea unor documente – chiar scrisori – prin poştă și înregistrări audio este parte integrată a activității CNCD”, a declarat Cristian Jura.
Peste 80% dintre decizii menținute
În 2024, CNCD a emis circa 550 de hotărâri, conform raportului publicat pe site-ul instituției.
Activitatea CNCD nu se limitează doar la soluționarea plângerilor.
„În 2024, 570 de hotărâri CNCD au fost contestate, iar în 2025, numărul a ajuns la 595. Peste 80% dintre decizii au fost confirmate în instanțele de judecată.
- Au fost intentate şi dosare directe în instanţe în 2024 privind răspunderea civilă în cazuri de discriminare și despăgubiri pentru victime: 2.899 de noi cauze.
- Până în iulie 2025, au fost intentate 750 de noi cauze privind răspunderea civilă în cazuri de discriminare.
- CNCD oferă asistență juridică petenților, clarificându-le opțiunile legale.
Cu un personal relativ redus, CNCD gestionează peste 3.000 de plângeri, răspunzând la cereri de la instanțe și incluzând contestații ale propriilor hotărâri. Consider că este un volum foarte mare de muncă.
Decizia de fuziune este una politică, dar trebuie analizate efectele asupra persoanelor implicate, asupra proceselor în curs și asupra imaginii României.
Impactul desființării unei instituții active de peste 20 de ani asupra reputației României, a rapoartelor privind drepturile omului și a ratingului acesteia trebuie luate în considerare”, a declarat Cristian Jura.
