Profesorul universitar Cristian Socol a afirmat, într-o analiză recentă, că următorii 10 ani vor fi caracterizați de incertitudine și riscuri extreme. Această situație va fi generată în contextul tranziției între actualul superciclu Kondratieff și începutul unui nou ciclu. În astfel de perioade, de obicei, fazele finale ale superciclurilor se suprapun cu creșterea militarizării și conflictele armate.
Profesorul universitar Cristian Socol a menționat, într-o analiză exclusivă, motivele pentru care consideră că „următorii 10 ani vor aduce incertitudine și riscuri extreme. Tranziția spre noul superciclu Kondratieff va fi dificilă pentru multiple state aflate la periferie și în zone de conflict ale intereselor globale. Schimbările vor fi rapide și forțate. Arăt că, în majoritatea cazurilor, fazele finale ale superciclurilor (denumite »iarna Kondratieff«) se suprapun cu creșterea militarizării și a conflictelor, mai ales în zonele de presiune internațională”.
„Omenirea pășește, din nou, într-o etapă periculoasă”
Profesorul Cristian Socol a explicat momentul în care „furtuna perfectă” se va încheia, precum și indicatorii care semnalează „renașterea” („primăvara”) societății și economiei globale. Acesta a subliniat faptul că „umanitatea se află din nou în fața unei etape periculoase”.
„Nu este nimic nou și nu trebuie să intrăm în panică. Schimbările structurale inevitabile (care apar ciclic pe perioade de timp îndelungate) sunt cunoscute încă din Biblie”, afirmă profesorul universitar.
Estimează efectele superciclului Kondratieff
Cristian Socol explică impactul superciclului Kondratieff. În esență, sfârșitul acestui superciclu și încrucișarea cu apariția unui nou ciclu determină apariția unor „manifestări” precum: fluxuri masive de refugiați, recesiuni globale istorice, fragmentare geopolitică, conflicte comerciale și protecționism. De asemenea, sunt menționate conflicte tehnologice, valutare, precum și creșteri semnificative ale cheltuielilor militare.
„Identificăm în prezent, finalul ciclicului superlung Kondratieff, care se întâlnește cu începutul noului superciclu. Lumea de astăzi manifestă toate semnele »iarnei Kondratieff«: fluxuri de refugiați, datorii globale record, fragmentare geopolitică, conflicte comerciale și protecționism, războaie tehnologice și valutare, creșteri accelerate ale cheltuielilor militare și o cursă disperată pentru poziționarea în startul noului ciclu. La nivel global, marile puteri joacă, iar masele se uită îngrijorate.
„Se vorbește despre »iarnă« în sensul metaforei din serialul »Game of Thrones«, semnificând război, foamete, haos, sărăcie, tensiuni sociale și deprivare materială extremă. În contextul superciclurilor Kondratieff, faza de »iarnă« indică criză sistemică, incertitudine record, instabilitate socială, anunțuri de criză financiară, bule speculative, accelerarea înarmării și conflicte armate. Resetarea regulilor ordinii mondiale face parte din acest peisaj, ceea ce observăm din ultimii ani, în mod accentuat acum. Suntem în zona de risc extrem, cu factorul global Kondratieff în declin, riscuri sistemice și incertitudine la cote maxime, în timp ce mișcările de militarizare ale marilor puteri par defazate, dar sunt totuși sincronizate”, explică Cristian Socol.
„Cunoașterea istoriei economice a ultimelor 500 de ani relevă cel puțin trei lecții fundamentale”
Cristian Socol subliniază că finalul acestui ciclu se realizează într-un context multipolar.
„SUA, ca hegemonă experimentată, răspunde defensiv la pierderea avantajului relativ (modificat de la al doilea mandat Trump, după cum arată și noua strategie națională de securitate). China, ca putere emergentă, înregistrează o creștere rapidă economică și tehnologică, cu militarizare în ascensiune. Uniunea Europeană are rol de actor stabilizator, dar nu reușește să reducă decalajul de competitivitate față de SUA și are un proces de militarizare întârziat. Rusia urmărește resetarea poziției globale pentru a-și recâștiga sferele de influență.
De altfel, istoria ultimilor 500 de ani ne învață trei principii fundamentale: capitalismul nu dispare, ci se restructurează și evoluează prin crize recurente (mai mult din cauza salturilor tehnologice decât a luptei de clasă, așa cum susținea Marx). Încheierea unui superciclu coincide, de regulă, cu creșteri militare semnificative și tranziții hegemonice care nu sunt niciodată pașnice”, afirmă profesorul.
„Importanța analizei ciclurilor superlungi pentru prezent și viitor”
„Teoria ciclurilor superlungi (Kondratieff) definește perioade economice de 40-60 de ani (medie de 54 de ani), generate de salturi tehnologice majore precum revoluția industrială, electricitatea, tehnologia informației etc. Noul superciclu Kondratieff va fi centrat pe inteligența artificială, Internetul Lucrurilor, big data, învățarea automată, editarea genetică, biotehnologii și surse de energie curată. Competitia mondială va avea loc la nivel tehnologic, militar și economic, cu vânzări pentru minerale rare, arme cibernetice, dominație în domeniul AI și tehnologie militară avansată.
În următorii 10 ani, lumea va traversa o fază periculoasă – »iarna Kondratieff » a vechiului ciclu și tranziția spre »primăvara Kondratieff« a noului ciclu. Perioada de tranziție între cicluri durează între 10 și 15 ani, iar predicțiile exacte sunt limitate, fără un anumit an de final pentru actualul superciclu”, explică Cristian Socol.
„Correlația între superciclurile Kondratieff și conflictele armate”
„Numeroase studii corelează ciclurile Kondratieff cu perioadele de conflicte majore. În istorie, războaiele majore au avut loc aproape întotdeauna la finalul unui ciclu Kondratieff, în faza de »iarna«. Tensiunile politice și economice apar în fazele de vară și toamnă, culminând în »iarna« de război. Surse precum Nikolai Kondratieff, Schumpeter, Goldstein, Devezas și alții confirmă această corelație.”
Transformările structurale ale modului de acumulare capitalistă, generate de revoluții tehnologice și reconfigurări geopolitice, sunt strâns legate de aceste cicluri. Conflictele armate apar adesea ca rezultate ale presiunii pentru piețe și resurse, agravând tensiunile globale și fiind uneori folosite ca instrumente de ieșire din crize economice, pentru relansări industriale coordonate de marile puteri”, afirmă Cristian Socol.
„Când se va sfârși »furtuna«? Când va înceta »iarna« Kondratieff și va începe »primăvara«?”
„Concomitent cu manifestarea mai multor semne: componenta ciclică globală trece din punctul cel mai redus și începe să urce (perioada »Primăvara / Spring«), caracterizată prin adoptarea pe scară largă a noilor tehnologii, creșterea productivității, inflație scăzută și riscuri reduse; rata de militarizare se stabilizează iar investițiile în tehnologii civile devin dominante. Acest proces va avea probabil loc între 2030 și 2035. Cu cât conflictele sunt mai intense, cu atât ieșirea din »Iarnă« și intrarea în »Primăvară« vor fi mai rapide, posibil până în 2035”, explică Cristian Socol.
„Ce ar trebui să prioritizeze România?”
„În prezent, lumea se află într-un moment de bifurcație istorică. Speranța este să evităm un război mondial distrugător și implicarea directă în conflicte între sfere de influență. Deși după 1945 conflictele directe între marile puteri au fost rare, tensiunile de interese în sferele de influență au continuat.”
Pentru decidenții români, este esențial să planifice strategic, să simuleze scenarii, să evalueze riscurile și să monitorizeze indicatorii de avertizare, pregătindu-se pentru reacții adecvate la șocuri.
Deși contribuția României la jocul global este limitată, consolidarea rezilienței naționale trebuie realizată prin prudență și responsabilitate.
Experimentele sociale și economice promovate de unii nu sunt recomandate în această perioadă, a concluzionat Cristian Socol.
Recomandări ale autorului:
- Cristian Socol, despre sfârșitul lumii unipolare și redefinirea sferei de influență. Importanța puterilor mari și poziția României în noua ordine globală
- Euro, dar pentru vecini. Impactul aderării Bulgariei la zona euro asupra României. Analiză economică explicată pentru cititori
- Cristian Socol avertizează cu privire la sfârșitul anului și previziunile pesimiste pentru 2026: România va implementa cea mai severă austeritate din Uniunea Europeană
- Mesajul economistului PSD pentru Ilie Bolojan: „În ultimii șase ani, PNL a condus politica fiscal-bugetară a României pentru 66% din timp”
Fotografie: Mediafax Foto
