Cristian Socol: Cum impactul acordului SUA-UE asupra tarifelor vamale afectează România?

Președintele SUA și Statele Unite au obținut avantaje, sau nu? Se pare că amenințările cu sancțiuni comerciale severe – impunerea unor taxe vamale de 30% la produsele din UE – au avut efect, cel puțin pe termen scurt. Noile taxe, fixate la 15%, sunt considerate de unii europeni ca o victorie, „având în vedere că UE s-a confruntat cu multe dificultăți în acest proces”.

Două perspective. În primul rând, conflictul actual, așa cum am mai analizat anterior, reflectă o schimbare economică, geopolitică și socială profundă. Ne aflăm în această fază de transformare de câțiva ani, un proces ce va continua până în jurul anilor 2030-2032. Războiul comercial, conflictele din Ucraina, conflictul Israel-Iran, războiul valutar, lupta pentru supremație tehnologică și goana după resurse esențiale sunt toate manifestări ale unor transformări majore cu o periodicitate de circa 50-60 de ani. Fiecare mare putere economică și militară, SUA, UE, China, Marea Britanie, Japonia, dar și Rusia, încearcă să se poziționeze cât mai bine pentru viitorul apropiat, în ceea ce privește economia, tehnologia și politica mondială.

Nu este cazul de panică. Acest ciclu economic este un fenomen natural (menționat și în Biblie și în alte texte antice); războaiele și inovațiile sunt adesea motivate de dorința de profit și resurse. Strategiile militare și chiar războaiele pot fi prevăzute cu o anumită acuratețe cu mult timp înainte. De exemplu, unii analistici au anticipat invazia Crimeei cu câțiva ani înainte, iar invazia din Ucraina cu peste un deceniu înainte.

În al doilea rând, există o lege economică fundamentală. În perioade de criză, țările bogate își asigură resursele necesare prin exploatarea celor mai puțin dezvoltate, fie prin extragerea de resurse valoroase, fie prin angajarea unor forțe de muncă calificate, prin investiții financiare, sau prin comenzile de arme. Țările puternice din punct de vedere economic, militar sau tehnologic își securizează accesul la produsele lor pe piața globală. Chiar dacă acest aspect pare imoral la prima vedere, acest proces este rațional în cadrul unui sistem capitalist orientat către mercantilism și putere. Maximizarea profitului se aplică la nivel global, la fel cum se întâmplă și la nivel mic.

Prin urmare, nu există motive de panică. Așa a fost de când există lumea.

Revenind la acord, ar trebui să analizăm prevederile, câștigătorii și pierzătorii, precum și avantajele și dezavantajele acordului. Apoi ar trebui să evaluăm impactul asupra economiei românești și să identificăm sectoarele afectate. În final, să propunem măsuri pentru Guvernul României prin care să minimizeze efectele negative.

Principalele prevederi

Acordul recent între Donald Trump și Ursula von der Leyen prevede aplicarea unei taxe vamale de 15% la toate produsele importate din UE în SUA, inclusiv sectoare precum auto, medicamente și semiconductori. SUA s-a angajat să limiteze taxa la 15%, de la 30% planificată inițial, iar UE s-a angajat la investiții de 600 miliarde USD în SUA și la creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate și de echipament militar. Acordul păstrează tarife de 50% la oțel și aluminiu și limitează unele inițiative ale UE legate de energia verde.

Câștigători și pierzători

Trump a declarat acordul drept cel mai bun. Liderii UE îl consideră cel mai bun rezultat posibil, având în vedere presiunile. Inițial, SUA și Trump par mari câștigători. UE, în special Comisia Europeană, a acceptat compromisul pentru a evita un conflict comercial major. Pierzători sunt exportatorii europeni afectați de taxa de 15%, în special din industria auto, farmaceutică și tehnologii avansate. Industriile energetică și de apărare din SUA vor beneficia. Produsele europene vor fi mai scumpe pe piața americană, în special cele anterior scutite de taxe sau cu taxe mici, ceea ce le va dezavantaja competitiv.

Piețele financiare au reacționat pozitiv; bursele au crescut, iar euro s-a apreciat. Presa europeană consideră acest acord o victorie limitată pentru Trump și un rău necesar pentru UE.

Avantaje și dezavantaje ale acordului

Principalul avantaj este evitarea unui război comercial major și menținerea stabilității financiare. De asemenea, se evită o recesiune în UE, chiar dacă PIB-ul zonei euro va fi ușor afectat. Dezavantajele includ: taxe ridicate, lipsa reciprocității, imaginea afectată a UE în domeniul comerțului liber și compromisurile la politicile energetice. Pot apărea tensiuni între statele membre ale UE și potențiale diferențe de opinie asupra rezultatului.

Impactul asupra României – perspectivă macro și microeconomică

Impactul asupra economiei românești este estimat ca fiind moderat, dar nu neglijabil. Introducerea taxei de 15% ar putea reduce rata de creștere a PIB-ului României cu aproximativ 0,15-0,2 puncte procentuale. Impactul asupra economiei României este indirect, prin relațiile cu țările UE. Principalul impact se resimte prin reducerea comenzilor industriale din Germania, Franța și Italia. Sectorul auto și componentele auto sunt afectate. Exporturile României către SUA sunt mici, deci expunerea directă este limitată. Totuși, anumite sectoare pot suferi: textile, mobilier, agroalimentar, domenii chimice și produse auto. Sectorul IT și outsourcing-ul nu sunt afectate, iar sectorul energetic ar putea beneficia de prețuri stabile la gaze naturale lichefiate.

Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul României?

1. Un plan de stimulare economică pentru companiile afectate. Identificarea grupurilor industriale afectate (CAEN), sprijin fiscal temporar (reduceri de impozite, compensarea taxelor vamale), ajutor de stat pentru menținerea locurilor de muncă. Stimularea producției auto și componentelor auto. Asistență pentru industriile chimice, metalurgice și siderurgice.
2. Solicitarea de măsuri europene pentru protecția firmelor românești din țările afectate de tarife. Crearea unor fonduri de ajustare similare celor pentru Brexit.
3. Apărarea intereselor sectoriale ale României în negocierile UE-SUA. Împlicare activă în formularea poziției UE.
4. Diversificarea piețelor de export ale României. Exploatarea acordurilor de liber schimb cu alte țări. Sisteme de promovare și sprijin pentru companiile românești pe alte piețe.
5. Monitorizare continuă a implementării acordului SUA-UE și a efectelor asupra României.
6. Strategie clară de tranziție către o economie bazată pe inovare și tehnologie înaltă.