Cristian Socol despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în 2025 și previziuni pentru 2026, într-o perioadă de austeritate severă în UE

„O țară ca afară” rămâne un ideal iluzoriu, în condițiile în care România are una dintre cele mai scăzute proporții ale cheltuielilor bugetare din PIB din Uniunea Europeană, cauzate de cea mai redusă pondere a veniturilor în PIB din UE (excluzând Irlanda și Malta, paradisuri fiscale). Servicii publice comparabile cu cele din Vest, având venituri bugetare similare cu cele din paradisurile fiscale, reprezintă o iluzie economică.

În prima parte, încerc să analizez dublul standard al unor dezbateri referitoare la deficitul bugetar din 2024 și distorsiunile cauzelor sale. De asemenea, voi evidenția necesitatea rațională și cele ascunse în spatele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară propuse recent

În a doua parte, examinez sustenabilitatea finanțelor publice a României în 2025 și previziunile pentru 2026, utilizând principalii indicatori de analiză. În ultima secțiune, analizez stabilitatea datoriei publice a României, iar în final, discut despre asimetria și inechitatea în structura consolidării bugetare – 40% din creșterea veniturilor și 60% reducerea cheltuielilor.

1. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024. Nevoia de a delegitima dificultățile legacy și de a justifica imaginea de „erou salvator” a generat dispute aprinse privind cauzele deficitului efectiv de 8,7% din PIB (metodologia cash) și 9,3% din PIB (metodologia ESA) din 2024, cel mai ridicat din UE.

În mod ipocrit, aceste discuții aveau loc în timp ce autostrăzile și drumurile rapide construite (record de kilometri de drumuri moderne date în folosință, mai mare decât tot ce s-a realizat în ultimii 33 de ani), copiii mergeau la școli și universități renovate, iar pacienții beneficiau de o calitate superioară în spitale, datorită investițiilor masive în aceste sectoare și modernizării cabinetelor de medicină de familie.

La fel, discuțiile despre deficitle din 2024 erau purtate în prezența bunicilor, cărora li s-a redat, în sfârșit, dreptatea prin creșterea medie de 40% a pensiilor, ca efect al indexării și recalculării conform legii și angajamentelor europene. Pensii nu sunt pomeni, ci sume rambursate pentru contribuțiile sociale plătite în perioada activă.

Discuțiile despre deficitul din 2024 implicau și profesori, pentru prima dată după Revoluție, beneficiați de venituri mai apropiate de complexitatea muncii lor, redenumite și recunoscute social. Mulți „părerologi” vorbesc despre munca profesorală fără să fi intrat în sălile de clasă sau să fi înțeles efortul depus de personalul didactic dincolo de orele de predare.

De asemenea, discuțiile despre deficit erau făcute de „figuri publice” care pledau simultan pentru sprijinul larg acordat Ucrainei și Republicii Moldova.

Dezvăluirea tuturor detaliilor privind sprijinul acordat și înțelegerea costurilor războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor din proximitate (inclusiv a României) ar fi îmbunătățit cu siguranță calitatea dialogului despre deficit.

Da, corupția și fraudele în fondurile publice există. Da, unele investiții publice nu sunt prioritizate eficient. Da, evaziunea fiscală de 8-10% din PIB continuă în România, iar rezistența la reducerea acesteia rămâne puternică.

Da, ne dorim o țară precum cea din Occident, cu liberalism fiscal și paternalism în cheltuieli, dar această viziune se poate realiza doar prin deficit și datorie publică. Uităm că ultimele țări dezvoltate au avut perioade de deficit excesiv pentru a susține creșterea economică și infrastructura.

Nu mai contează trecutul, ci conștientizăm că reducerea deficitului bugetar în 2025 și anii următori are o componentă macroeconomică evidentă – asigurarea unei finanțări rezonabile a datoriei – și două componente mai ascunse: imaginea de „erou” și respectarea angajamentelor internaționale privind sprijinul pentru Ucraina și Moldova, precum și costurile creșterii îmbătrânirii populației.

Am mai spus, consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată. Problema majoră constă în modul în care această consolidare se face – prin austeritate severă, cu impact disproporționat asupra populației sărace și a clasei de mijloc, și prin impunerea de noi taxe și impozite, creșterea celor existente pe companii și capital autohton.

Modul greșit de fundamentare și implementare a măsurilor de consolidare fiscală a cauzat inflație explozivă, scăderea consumului, blocarea investițiilor și pierderea puterii de cumpărare pentru 91% din populație. Astfel, consolidarea inechitabilă și contraproductivă repetă greșelile trecutului, ignorând experiențele positive ale țărilor UE din ultimii 20 de ani.

Conștientizăm că, din motive ideologice, s-a respins planul alternativ propus pentru impozitarea progresivă, creșterea nivelului de taxare progresivă și reducerea evaziunii fiscale, precum și a arieratelor. Acest plan asigura o consolidare echitabilă, inflație controlată (5-6%) și o reducere a deficitului comercial.

Dar, până acum, s-a făcut tot ce s-a putut.

2. Analiza situației fiscale și bugetare a României pentru 2025 și previziuni pentru 2026. Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, deficitul efectiv din 2025 va fi de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), fiind în concordanță cu prognoza Comisiei Europene (noiembrie 2025). Acesta este cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât cel din anul precedent.

Studiile Comisiei Europene indică un deficit structural de 7,9% din PIB pentru 2025, în scădere față de 9% în anul anterior. Structura deficitului evidențiază o componentă primară de 5,3% din PIB și dobânzi de 3,1% din PIB (în creștere față de 2,4% în 2024), din cauza împrumuturilor ample din pandemie, incertitudinilor politice și influenței conflictului din Ucraina.

România va trece de la regula 888 (deficit 8,4%) la regula 666 (deficit 6,2%) în 2026, dacă nu vor fi adoptate reforme fiscale solide și plan de relansare economică. În lipsa acestora, deficitul va scădea lent, atingând 4-5% în perioada 2027-2030.

Analiza comparativă cu alte țări UE arată că, în 2025, România va avea cel mai ridicat deficit efectiv, peste Polonia și Franța. În 2026, Polonia va avea cel mai mare deficit în UE, urmată de România și Belgia. Acest trend se va menține și în următorii ani.

În 2025, 13 țări UE vor înregistra un deficit bugetar de cel puțin 3% din PIB, cu media redusă la 3,2% pentru Zona Euro și 3,3% pentru UE 27. În 2026 și 2027, aceste valori se vor menține sau se vor înrăută utre marginal.

Sustenabilitatea deficitului bugetar poate fi estimată prin deficitul efectiv care menține ponderea datoriei în PIB, fiind de 8,4% pentru 2025. Conform prognozei CE, nivelul deficitului care ar stabiliza datoria este de 3,8%, iar pentru 2026 acesta ar fi de 3,7%, mult sub ținta estimată.

Comparativ, Polonia ar necesita un deficit de 3,5%, Slovacia 2,8%, iar Ungaria 3,4% pentru a menține stabilitatea datoriei, conform aceluiași indice de analiză.

3. Analiza durabilității datoriei publice în 2025 și perspective pentru 2026. Starea finanțelor publice trebuie analizată și din perspectiva evoluției datoriei. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB va crește de la 54,8% în 2024 la aproximativ 59,1% în 2025, și 61,1% în 2026. Romania se poziționează în jumătatea clasamentului UE pentru acest indicator, fiind sub pragul de sustenabilitate de 52% din PIB pentru datorie brută, și sub cel de 48% pentru datoria netă. Aceasta se află sub limitele stabilite de criteriile de la Maastricht, dar cu depășiri în următorii doi ani.

Analiza UE27 indică faptul că 12 țări au datorie publică peste 60% din PIB, cu devieri semnificative în Grecia (148%), Italia (136%), Franța (116%), Belgia (107%) și Spania (100%).

În ceea ce privește sustenabilitatea, datele PFM relevă că nevoile de finanțare brută pentru 2025 vor fi de 258 miliarde lei (13,6% din PIB), ajungând cu 40% pentru refinanțare și 60% pentru acoperirea deficitului curent.

Printr-o administrare eficientă a datoriei publice, implementată de Trezoreria Publică, structura acesteia rămâne sustenabilă: maturitățile au fost extinse, riscul valutar redus, sursele diversificate, iar presiunea pe termen scurt redus. Rata de acoperire a titlurilor de stat emis pe piața internă și portofoliul diversificat reprezintă indicatori pozitivi.

4. Structura consolidării fiscal-bugetare în 2025 și estimări pentru 2026. Între teoriile macroeconomice și realizările recente, consolidarea trebuie să fie echilibrată între creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Aproape 40% din reducerea deficitului în 2026 va proveni din creșterea veniturilor, iar 60% din scăderea cheltuielilor, ceea ce evidențiază lipsa de echitate a măsurilor.

Estimările CE arată că în 2026, România va realiza cea mai severă ajustare a deficitului, majoritar prin reduceri ale cheltuielilor publice, ajungând la un deficit de 6,2%. Această strategie riscă să afecteze sănătatea fiscală pe termen lung. Dacă nu vor fi adoptate reforme structurale, deficitul va scădea lent, ajungând la 4-5% între 2027 și 2030.

Datele din analiza UE indică că, în 2026, ajustarea fiscală va fi intensă, cu impact major asupra cheltuielilor, și va fi cel mai sever dintre toate țările UE. Aceasta va crea riscuri suplimentare pentru sustenabilitatea finanțelor publice.

Post-2026, România va confrunta riscuri serioase pentru sănătatea finanțelor publice, având de gestionat cheltuieli rigide și investiții pentru dezvoltare, într-un context de reducere a fondurilor europene și menținere a angajamentelor internaționale, inclusiv sprijin pentru Ucraina și Moldova.

Singura soluție rămâne o consolidare fiscal-bugetară echilibrată, bazată pe progresivitate, sprijinită de măsuri de relansare economică, investirea în sectoare cu valoare adăugată ridicată și creștere pe export.