În analiza anterioară, am subliniat lipsa de legătură între pachetul fiscal-bugetar și argumentele prezentate în grupul tehnic de lucru. Este evident că propunerile guvernamentale reprezintă o strategie predefinită, rezultată din negocieri informale cu Comisia Europeană.
Partidul Social Democrat recunoaște necesitatea unei consolidări fiscale și bugetare, echitabile și sustenabile pe termen lung. Am demonstrat în grupul de lucru de la Cotroceni, utilizând grafice, că modelul economic actual nu mai poate susține ritmul accelerat de convergență din ultimii 25 de ani, ţinând cont de faptul că România a avut cea mai rapidă rată de convergență dintre statele membre postaderare la UE.
Am argumentat în fața Președintelui României și a colegilor din alte partide că o nouă strategie de dezvoltare necesită introducerea unui sistem fiscal progresiv (care sporește veniturile și reduce inegalitățile economice și sociale), o rată mai ridicată de ocupare, investiții în educație, cercetare, inovare și modernizarea cadrului instituțional, precum și stimulente pentru sectoarele cu valoare adăugată ridicată, axate pe tehnologie și export. O tranziție de la o economie bazată pe factori la una bazată pe inovare este posibilă doar prin investiții în tehnologie, capital uman și printr-o reformă fiscală echitabilă. Necesitățile actuale și viitoare de dezvoltare ale României nu mai pot fi satisfăcute de un sistem fiscal bazat pe o cotă unică, specifică economiilor mici. Instituții internaționale prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) demonstrează că acest model fiscal a atins limitele sale și împiedică dezvoltarea României, perpetua un nivel mediu de venit și stagflație.
Am susținut deschiderea către o totală transparență în negocieri, chiar și în prezența unor puncte de vedere diferite, sustinute de argumente solide. Datorită lipsei acestei transparențe, voi prezenta în articolele următoare argumentele grupului nostru, detaliind motivațiile care stau în spatele lor. Acest lucru este un semn de respect pentru cetățenii social-democrați și pentru liderii politici aleși să îi reprezinte.
Argumente împotriva creșterii TVA general
Astăzi, voi prezenta argumentele care ne-au determinat să ne opunem creșterii TVA general și a unor cote reduse ale TVA, propunând introducerea, cu același impact bugetar, a unui impozit diferențiat echitabil până la 31 decembrie 2025 și a unui impozit progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026.
1. O consolidare fiscală echitabilă presupune o povară mai mare pentru cei cu capacitate financiară mai bună și una mai redusă asupra celor vulnerabili. Experiența consolidărilor fiscale din ultimii 30 de ani în Europa demonstrează acest principiu. Creșterea TVA general, mai ales la produsele de bază, agravează povara fiscală a persoanelor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, afectând mai mult gospodăriile cu venituri reduse.
2. O creștere a TVA general și a cotelor reduse asupra bunurilor de bază va genera o inflație puternică și va afecta drastic puterea de cumpărare. Impactul este estimat la 2,8-3 puncte procentuale suplimentare ale inflației. Acest efect are consecințe îngrijorătoare asupra puterii de cumpărare, afectând semnificativ persoanele vulnerabile. Creșterea prețurilor la energie și accizelor la combustibil, pe fondul liberalizării prețurilor, va înrăutăți situația. O inflație de 10-12% nu mai este o ipoteză, agravând deja situația prin înghețarea salariilor bugetarilor, reducerea pensiilor și extinderea CASS la pensiile peste 3000 lei. Ca rezultat, puterea de cumpărare a pensionarilor, bugetarilor și a altor categorii de lucrători va scădea cu 22-25%, 18-22%, respectiv 9-12%. Percepția de „prețuri toxice” va amplifica această tendință inflaționistă.
3. Măsurile propuse, centrate pe creșterea TVA, vor avea un impact contractiv asupra economiei, generând un declin de 0,4-0,9% – conform simulărilor cu o mare probabilitate. Calculele mecanice ale impactului bugetar sunt insuficiente, necesită corecții. Efectul contractiv poate duce la scăderea veniturilor bugetare. Măsura va afecta competitivitatea producătorilor români, va induce scumpiri în lanț și va agrava problemele IMM-urilor. Totodată, creșterea TVA poate stimula evaziunea fiscală și modificări de comportament, cum ar fi achiziții anticipate, care vor afecta consumul ulterior.
4. Pensionarii vor suporta o dublă presiune fiscală comparativ cu persoanele de vârstă medie și tineri, conform datelor Eurostat, care arată cote de TVA mai mari pentru persoanele peste 65 de ani.
5. Gospodăriile cu venituri reduse vor suporta o povară disproporționat de mare față de cele cu venituri ridicate, potrivit datelor Eurostat.
6. Nivelul cotei reduse la alimente, medicamente, apă și cărți ar trebui menținut la 5%. Mărirea cotei reduse la produsele de bază va amplifica povara pachetului fiscal asupra populației cu venituri mici. România va înregistra una dintre cele mai ridicate cote ale TVA la bunurile esențiale din UE, având doar două cote. Alte țări europene aplică cote diferite.
7. Un impozit progresiv cu două cote și deduceri (10% până la 3400 euro lunar, 20% pentru venituri mai mari) ar fi avut un impact inflaționist și contractiv semnificativ mai mic în comparație cu creșterea TVA. O astfel de abordare ar fi apropiat România de sistemele fiscale ale statelor dezvoltate europene și nu ar accentua decalajele economice. Doar patru țări din UE folosesc cota unică.
O astfel de reformă fiscală progresivă, conform angajamentelor pentru Planul Național Bugetar Structural 2025-2031, ar reprezenta o soluție structurală de consolidare a veniturilor bugetare, reducerea inegalităților economice și ar crea un cadru sustenabil pentru finanțarea sectoarelor cheie. Nu a existat o intenție de a considera un impozit progresiv ca opțiune alternativă, ci mai degrabă un argument ideologic.
