Cristian Tudor Popescu a criticat vehement rezultatul unui studiu care arată că o mare parte a populației consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider eficient pentru România. CTP acuză nostalgici ai regimului comunist că sunt indivizi corupti care sacrifică valorile libertății pentru avantaje materiale. De asemenea, critică și alegătorii lui Călin Georgescu.
Majoritatea românilor afirmă că Nicolae Ceaușescu a fost un bun conducător, considerând că perioada comunistă a fost benefică pentru țară. Ei susțin că nivelul de trai era mai bun înainte de 1989 și că corupția era mai redusă. Aceleași persoane au votat, în majoritate, un candidat care a susținut ideologii similare celor legionare, inclusiv figuri controversate precum Ion Antonescu. Acest lucru este paradoxal ținând cont de opoziția declarată față de comunism a unor susținători ai acestor idei.
id=”chapter-0″>Românii ignoră amenințarea rusă
În paralel, românii par indiferent la amenințarea rusă și la încercările de influență politică ale Rusiei într-o vastă zonă a Europei de Est ce include Moldova și România.
Aceeași populație nu pare preocupată de eforturile Rusiei de a regăsi influență în regiune, în ciuda reputației lui Ceaușescu de adversar al Moscovei, care s-a străduit să mențină neutralitatea României.
Aceste atitudini contradictorii sunt complementare, dacă ne concentrăm pe elementul comun al ceaușismului, fascismului și putinismului: suprimarea libertăților individuale. Potrivit aceluiași sondaj, o proporție semnificativă a românilor consideră că libertatea era mai limitată înainte de 1989. Totuși, CTP susține că românii ar sacrifica libertatea pentru o îmbunătățire a nivelului de trai, chiar dacă doar simbolic.
id=”chapter-1″>Nostalgia pentru o identitate națională pierdută
Românii manifestă o nostalgică pentru concepte abstracte și idealizate.
Această nostalgie nu se referă doar la comunism, faschism sau dictaturi anterioare, ci are rădăcini mult mai profunde. Este nostalgia pentru o identitate națională tradiționalistă. Până în secolul al XIX-lea, majoritatea locuitorilor teritoriului românesc erau considerați iobagi, dependenți de pământ, stăpâniți de boieri și mănăstiri, într-un mediu social corupt.
De aproape două secole, Europa încearcă să integreze România într-o structură politică modernă și democratică. România nu a demonstrat consecvență în ceea ce privește valorile democratice.
Astăzi, pare că dictatura și corupția sunt tradiții la fel de adânci ca obiceiurile locale și obiceiurile tradiționale.
id=”chapter-2″>Sondajul INSCOP, detalii
Aproximativ două treimi dintre respondenți susțin că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător eficient, conform datelor unui studiu sociologic asupra nostalgiei pentru regimul comunist, realizat de INSCOP Research și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER).
”Rezultatele studiului evidențiază o discrepanță semnificativă între realitate și percepția românilor cu privire la regimul comunist. Acest lucru indică vulnerabilitatea societății în fața manipulării informaționale. ”
- La întrebarea „Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau rău pentru România?”, 66,2% dintre participanți au răspuns că a fost un bun conducător.
- 24,1% au răspuns că a fost un lider nepotrivit, 7,8% nu știu și 2% nu pot răspunde.
id=”chapter-3″>Percepția românilor despre comunism după 35 de ani
Datele studiului ”Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei” au fost colectate în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-2,5%.
Studiul a fost prezentat în detaliu marți, într-un eveniment organizat de IICCMER.
”Studiul scoate în evidență o discrepanță vastă între realitate și percepția populației despre comunism. Aceste rezultate pot afecta stabilitatea democrației prin promovarea unor valori denaturate prin informații incomplete sau inexacte.”
„Aceste minciuni sunt exacerbate de ani de agresiune informațională, amplificate de factori interni și externi. Această manipulare creează o fractură socială, neîncredere și incertitudine.”, afirmă directorul INSCOP Research.
Cercetătorul recunoaște că nostalgia pentru comunism poate fi un fenomen natural, cauzată de atitudini personale sau de impacturi asupra grupurilor sociale vulnerabile.
