Asociația de mediu, Energia Inteligentă, a analizat criza de la Paltinu, evidențiind că aceasta este rezultatul direct al lungii serii de neglijențe tehnice tolerate în timp, al golirii fără rezerve și fără strategii alternative, și al lipsei de coordonare între instituții, precum și al ignorării avertismentelor hidrologice, transformând o intervenție previzibilă într-un dezastru regional al alimentării cu apă și într-o vulnerabilitate energetică majoră.
Cauzele ce au condus la necesitatea golirii Barajului Paltinu:
Barajul Paltinu a fost pus în funcțiune în anul 1971, beneficiind pe parcurs de reparații, consolidări și inspecții tehnice. După etapa de umplere inițială, în perioada 1976–1982 au fost realizate lucrări de consolidare: s-a suplimentat stratul de etanșare, s-a extins sistemul de drenaj și s-a stabilizat versantul stâng prin ancorări și blocuri de beton, ca urmare a infiltrațiilor detectate la baza barajului.
Verificările efectuate în vara anului 2025 au identificat deficiențe la vanele de evacuare de pe fundul lacului Paltinu, ceea ce a impus reducerea nivelului de apă pentru a putea interveni în condiții de siguranță. Ulterior, în timpul intervenției, o galerie de acces a barajului s-a înfundat, generând necesitatea unor măsuri urgente suplimentare.
Combinația între golirea apei și condițiile meteorologice adverse a generat un dezechilibru, fiind nevoie de reducerea nivelului apei pentru reparații la vane și curățarea galeriilor, iar această scădere a nivelului a crescut riscul întreruperii alimentării cu apă potabilă. Ploile recente au adus aluviuni în lac, crescând turbiditatea apei peste limitele admise, iar apa devenită „nămol” a făcut imposibilă tratarea acesteia în stațiile de tratare situate aval de baraj pentru consum.
Alimentarea cu apă potabilă a fost suspendată temporar începând cu data de 28 octombrie 2025, ora 15:30, ceea ce a condus la restricții, reducerea debitului sau oprirea completă a furnizării de apă în industrie și companii, în funcție de disponibilități.
Pentru populație s-a hotărât ca, după data de 28.11.2025, să se asigure o distribuție alternativă de apă (rezervoare mobile, puncte de distribuție temporare) până la normalizarea parametrilor apei. În cazul industriei și sistemelor energetice, alimentarea a fost sistată până la epuizarea stocurilor interne ale fiecărei entități.
Eroare de gestionare care a condus la sistarea alimentării cu apă a populației și industriei din Prahova
Autoritățile responsabile de gestionarea sistemului de apă (Administrația Națională Apele Române, Hidro Prahova și altele) au admis că au gestionat deficitar situația, în condițiile în care factorii naturali au jucat un rol, dar a existat și o lipsă de coordonare și profesionalism, fără o evaluare corectă a riscurilor și fără planuri de reziliență adecvate.
Ce trebuia făcut? Practici eficiente internaționale
A. Creșterea capacității de stocare a apei în situații de urgență — rezervoare tampon
Înainte de reducerea nivelului de apă din lac trebuie:
- umplerea rezervoarelor existente la capacitate maximă
- instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin)
- asigurarea unei autonomii minime de 24–48 de ore pentru toate localitățile
B. Monitorizare hidrologică și prognoză meteo integrată
Înainte de golire trebuie analizate:
- riscul de golire prematură
- riscul de aluviuni
- scenarii de ploaie neanticipată
- scenarii de turbiditate extremă
Lucrările nu se programează în perioade cu risc hidrologic accentuat.
C. Comunicare proactivă și planificată
Autoritățile trebuie să informeze populația cu cel puțin 30 de zile înainte de intervenție, oferind:
- grafice cu nivelurile planificate
- lista măsurilor alternative
- perioade temporare de restricții, evitând întreruperile totale
Situația concretă la Paltinu
(informații din cronologia oficială și surse autorizate)
A. Golirea nivelului apei a început înainte ca consumatorii să fie pregătiți
- golirea controlată a început în august 2025
- Niciun operator nu a asigurat o sursă alternativă majoră
- populația și industria depindeau aproape exclusiv de Paltinu
B. Lipsa stocării în rezervoare (autonomie)
- capacitatea de rezervă nu a fost crescută
- nu au fost instalate bazine temporare
- în ziua opririi, mai multe localități au rămas fără apă în câteva ore
C. Golirea a continuat chiar și în condiții de coduri hidrologice portocalii
- pe 27–29 noiembrie au avut loc ploi torențiale
- S-a produs un val mare de aluviuni
- turbiditatea a atins valori foarte mari
- nivelul lacului a fost menținut foarte jos, amplificând efectul aluviunilor
D. Priza de captare a ajuns sub nivelul recomandat
În zilele finale ale scăderii nivelului apei, apa pentru captare era foarte aproape de fundul lacului, unde predomină:
nămol, argilă, aluviuni, iar calitatea apei s-a deteriorat rapid.
E. Lipsa unui plan de rezervă funcțional
Când turbidity a crescut:
- nu existau puțuri de rezervă pentru alimentarea rețelei
- nu existau rezerve pentru autonomie în situații de criză
- nu se utilizau conducte mobile pentru suplimentarea apei din alte surse
- nu există stații mobile de filtrare
Identificarea greșelilor
- Lipsa surselor alternative de apă
- Golirea în condiții de risc hidrologic crescut
- Lipsa rezervelor tampon (rezervoare pline)
- Captarea apei din straturi adânci, care a degradat calitatea alimentării, afectând Stația de Epurare Voila din cauza turbidității extreme
- Comunicare întârziată, populația trebuia anunțată cu zile înainte, nu cu câteva ore
- Lipsa unei coordonări eficiente între instituții
Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU:
- au acționat în mod paralel, fără o integrare coerentă
- deciziile nu au fost sincronizate
- informația nu a fost distribuită în timp util
Lucrări pentru golirea de fund (GF2) inițiate fără plan complet
Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025, întrebarea fiind de ce nu s-a elaborat un plan detaliat înainte de inițierea golirii.
Situația de la Paltinu s-ar fi putut evita în proporție de 70–90% dacă:
- existau surse alternative pregătite
- rezervele erau pline
- golirea era coordonată cu prognoza meteo
- monitorizarea turbidității în timp real pe stratificate
- comunicarea a fost făcută în timp util
- Gestionarea actuală a crizei a fost previzibilă și în mare măsură evitabilă.
Estimarea perioadei de reluare a alimentării cu apă pentru populație și industrie în Prahova
Apa dintr-un lac similar Lacului Paltinu devine din nou clară (turbiditate în limite normale) doar după ce aluviunile aduse de viituri încep să se depună pe fundul lacului, asigurând zona de captare cu apă cu nivel redus de particule. Aceasta se întâmplă doar dacă debitul de intrare revine la un regim normal, fără viituri de nămol.
Nu există date publice exacte privind debitul evacuat zilnic pentru Paltinu, însă, în general, golirea controlată a unei cantități mari de apă poate dura câteva săptămâni, în funcție de:
- nivelul inițial al apei
- debitul permis pentru golirea de fund
- restricțiile de aval (pentru a evita inundații)
- reducerea turbidității după episoade intense de turbiditate extremă
- repetarea procesului după ploi continue cu aluviuni
- anunțarea prognozei de ploi pentru următoarele zile
Oprirea Centralei Termoelectrice de la Brazi
Centrala OMV Petrom de la Brazi are trei turbine: două pe gaze și una pe abur.
- Turbinele pe gaze: 2 × 290 MW
- Turbină pe abur: 1 × 310 MW
- Puterea totală de 860 MW, reprezentând aproximativ 10% din producția de energie electrică a României
- Operațiunile au fost oprite în data de 2 decembrie 2025, din cauza unui „debit redus de apă tehnologică” cauzat de avarii raportate de Apele Române
Necesitatea de apă pentru centrala OMV Petrom de la Brazi
Centrala pe ciclu combinat gaze–abur (CCGT) are nevoie de cantități semnificative de apă pentru multiple procese tehnice critice.
1. Răcirea echipamentelor (cea mai importantă funcție)
Turbina pe gaze și turbina cu abur generează o cantitate mare de căldură.
Apa este utilizată în sistemul de răcire pentru a:
- condensa aburul de la turbina cu abur
- menține temperatura echipamentelor în limite sigure
- preveni suprasolicitarea și uzura componentelor
Fără un debit adecvat de apă, centrala nu poate condensa aburul, ceea ce duce la oprirea întregului ciclu termic și la închiderea centrala.
2. Producția de abur pentru turbina cu abur
În centralele pe ciclu combinat:
Turbina pe gaze produce energie electrică,
gazele fierbinți sunt utilizate pentru generarea aburului,
acest abur fiind folosit pentru a pune în mișcare turbina cu abur, crescând eficiența generală.
Pentru acest proces, este necesară apă demineralizată, foarte pură, în cazanele recuperatoare.
3. Tratamente chimice și procese auxiliare
Apa se folosește și pentru:
- menținerea presiunii și temperaturii în circuite
- aplicarea tratamentelor chimice pentru protejarea echipamentelor
- curățarea și întreținerea componentelor
4. Impactul opririi apei asupra funcționării centralei CCGT
Fără un debit de apă suficiente:
- condensarea aburului nu mai este posibilă, ceea ce oprește turbină cu abur
- sistemele de răcire nu mai funcționează, riscând supraîncălzirea echipamentelor
- se pierde siguranța operațională
Prin urmare, centrala intră în oprire controlată.
Consecințele opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi
Oprirea parțială a centralei a determinat, la 2 decembrie 2025, o reducere a producției de energie electrică din hidrocarburi cu 344 MWh (26%) între orele 8:00 și 13:00, conform Transelectrica. În același interval, importurile au crescut cu 490 MWh (73%). La ora 13:00, importurile totale de energie în România au ajuns la 1175 MWh (15%), față de 678 MWh (9%) la ora 8:00.
Estimăm că, în cursul zilei de 3 decembrie 2025, nivelul importurilor va ajunge la aproximativ 2000 MWh (26%) și se va menține până la repornirea centralei de la Brazi, estimată la 2-5 zile.
Această situație poate determina creșterea prețurilor energiei pe piața en gros, impactând facturile consumatorilor în lunile următoare. Creșterea prețurilor la nivelul populației nu este anticipată pentru decembrie 2025 în acest moment.
Impactul asupra tarifelor energiei în România s-a resimțit deja, prețul mediu PZU România din 3.12.2025 a crescut cu 14% față de 2.12.2025.
Criza apă generată de situația de la Paltinu poate declanșa un efect domino: de la alimentarea populației, la industrie, la producția de energie electrică și termoficare. În regiunea Prahova / Ploiești / zona alimentată din baraj, aceasta reprezintă nu doar un disconfort, ci și o vulnerabilitate structurală pentru industrii și furnizorii de energie.
Dumitru Chisăliță: „Barajul Paltinu n-a cedat tehnic. A cedat instituțional”
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a analizat situația de la Barajul Paltinu și a subliniat faptul că deficiențele au fost de natură instituțională, mai degrabă decât tehnică. El a explicat că gestionarea defectuoasă a situației a fost rezultatul lipsei de coordonare și responsabilitate, precum și a improvizației în luarea deciziilor.
„Barajul Paltinu n-a cedat din cauza unor probleme tehnice de structura. A cedat din cauza gestionării defectuoase la nivel instituțional. Adică acolo unde trebuia să fie:
- coordonare clară, a fost confuzie,
- prevenție adecvată, a fost improvizație,
- responsabilitate clară, a fost pasarea vinovăției.
Un stat funcțional ar fi reacționat în avans, nu după ce s-a întâmplat. Ar fi comunicat coerent și consistent. Ar fi menținut infrastructura în stare bună, nu ar fi lăsat-o la voia întâmplării. Ar fi avut personal pregătit și nu doar numiți politic.
Criza de la Paltinu evidențiază un sistem în care nimeni nu răspunde pentru nimic. În astfel de state, crizele devin parte integrantă a funcționării, fiind inevitabile.
