Criza apei în Prahova și Dâmbovița: Ministrul Diana Buzoianu se dezvinovățește și acuză nepăsarea locală

Ionescu Stefan
5 Citit minim
Criza apei. Ministra Diana Buzoianu se spală pe mâini și dă vina pe neglijențe locale pentru dezastrul din Prahova și Dâmbovița

Diana Buzoianu, ministru al Mediului, a prezentat filmul detaliat al procesului de oprire a alimentării cu apă în județele Prahova și Dâmbovița. Este important de menționat că întreruperea nu a fost o decizie a Ministerului, ci rezultatul neglijenței și a lipsei intervenției din partea operatorului ESZ Prahova.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, condus de Diana Buzoianu, a făcut public filmul integral al evenimentelor care au dus la întreruperea alimentării cu apă în județele Prahova și Dâmbovița, pe fondul unor acuzații politice și informații false vehiculate în spațiul public. Ea accentuează că decizia de oprire a fluxului de apă nu aparține Ministerului, ci a fost cauzată de incapacitatea operatorului local ESZ Prahova de a furniza apă potabilă conform normelor sanitare, în condițiile unor situații tehnice preexistente și semnalate încă din timp.

Conform documentelor publice ale Ministerului, în data de 17 iunie 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița a semnalat către Apele Române o problemă de blocaj în amonte, la golirea de fund GF2, cauzată de o obstrucție în sistemul de evacuare după desprinderea batardoului submers.

O inspecție subacvatică, realizată cu o zi mai târziu, a confirmat avariile și disfuncționalitățile sistemului de acționare al valvelor. Cu ambele evacuări de fund nefuncționale, situația a fost considerată critică, determinând convocarea urgentă a Comisiei UCC, responsabilă cu evaluarea siguranței construcțiilor hidrotehnice.

Comisia UCC a analizat incidentul pe 24 iunie, iar rapoartele din 2 iulie au recomandat reducerea controlată a nivelului de acumulare Paltinu, cu prioritate pentru a asigura continuitatea alimentării cu apă a populației.

Documentația a fost transmisă apoi către CONSIB, comisia națională pentru siguranța barajelor, care a aprobat planul de reducere a nivelului pentru a menține siguranța. La începutul lunii august, se finaliza un protocol de monitorizare strictă și de implementare a măsurilor necesare.

Inspecțiile subacvatice din octombrie au evidențiat blocaje în zona de sedimentare, fiind necesară o reducere suplimentară a nivelului barajului la cota 603–604 mdMN, pentru a permite realizarea lucrărilor de mentenanță în condiții de siguranță.

Ulterior, CONSIB a constituit o echipă mixtă de experți din cadrul ANAR, MMAP, Hidroelectrica și autorități locale. Potrivit regulamentului, reducerea nivelului până la cota de 603 mdMN nu necesită aviz suplimentar.

În perioada octombrie-noiembrie, oficialii Apele Române, Hidroelectrica și alte instituții au informat Ministerul că alimentarea cu apă nu a fost afectată, în ciuda reducerilor temporare.

După reducerea controlată și precipitațiile abundente, turbidity apa brută a crescut peste valorile admise pentru tratament. Stația Voila nu a mai putut procesa apa, iar DSP a avertizat despre riscuri pentru sănătatea publică.

Astfel, oprirea apei a fost cauzată de probleme tehnice, nu a fost o decizie administrativă a Ministerului.

„Ministerul Mediului nu operează barajul Paltinu, nu tratează apa și nu dispune oprirea alimentării. Decizia s-a bazat pe incapacitatea operatorului de a asigura apă conform standardelor”, subliniază Diana Buzoianu.

Un element critic menționat în raportul MMAP indică faptul că Ministerul nu a fost informat de instituțiile subordonate despre amploarea crizei, situație sesizată de primarii localităților afectate, nu de autorități naționale, ceea ce reprezintă o abatere de la responsabilitățile legale.

„Informațiile false despre responsabilitatea Ministerului pentru oprirea apei sunt manipulatoare. Ministerul nu administrează barajul Paltinu, nu operează stațiile de tratare și nu decide sistarea alimentării. În schimb, a gestionat corect informațiile și a reacționat prompt, odată ce situația reală a fost clarificată. Problemele tehnice ale conductei și lipsa investițiilor necesare sunt documentate și confirmate de controluri.”

Conform datelor oficiale, reluarea alimentării a început prin evacuarea unui debit de 3 m³/s, iar procesul complet de restabilire a alimentării cu apă potabilă se estimează a dura până în șase zile, în funcție de condițiile de turbiditate și de capacitatea ESZ Prahova de a stabiliza procesul de tratare.

După ajustări în funcție de parametrii de calitate a apei, programul de reluare a alimentării va fi adaptat pentru a asigura continuitate și siguranță în consum.

sursa foto: mediafax foto

Autorul reafirmă importanța informarării corecte a publicului și contextualizării faptelor pentru a evita manipulările.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns