La momentul întocmirii raportului, aceste baraje se aflau în stare avansată de degradare, fiind abandonate sau având probleme la echipamentele hidromecanice, încă din 2023.
În raportul de audit privind performanța în evaluarea eficienței și eficacității programelor, acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea inundațiilor, publicat pentru prima dată, s-a menționat că din totalul de 2.013 baraje, 983 aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 de baraje aveau autorizație expirată, iar 809 nu fuseseră autorizate niciodată.
În anul 2021, au fost identificate 121 de baraje de importanță C și D, pentru care nu exista sau nu era cunoscut un proprietar sau administrator legal.
„Barajele care nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, nu beneficiază de lucrări de întreținere sau reparații, fiind într-o stare avansată de degradare, abandonate sau cu defecțiuni ale echipamentelor hidromecanice, administrate de alți deținători sau fără un proprietar legal cunoscut, pot reprezenta pericol de inundații, în funcție de starea lor, cu riscul de accidentări și impact asupra siguranței populației și bunurilor din zonă”, se arată în document.
Situația pentru digurile de apărare contra inundațiilor era și mai gravă, deoarece Curtea de Conturi a descoperit că nu există nicio autorizație de funcționare în siguranță, cauzată în mare parte de lipsa evaluărilor experților pentru verificarea siguranței în exploatare.
Lipsa specialiștilor în domeniu
Raportul Curții de Conturi evidențiază o criză de personal în domeniul hidrotehnic, ceea ce a dus la o verificare insuficientă a respectării standardelor de siguranță.
Potrivit raportului, au fost realizate acțiuni importante în elaborarea și armonizarea normelor pentru apele și zonele expuse la inundații, însă controlul respectării acestor norme este slab din cauza numărului redus de specialiști cu atribuții de inspecție.
„Lipsa acută a experților în domeniul hidrotehnic împiedică aplicarea corectă și respectarea integrală a inițiativelor și responsabilităților legate de evaluarea siguranței în exploatare, verificarea conformității cu standardele și monitorizarea durabilității construcțiilor”, se precizează în raport.
Deficiențe în comunicare și colaborare
Raportul Curții de Conturi a evidențiat și probleme în comunicarea și colaborarea cu autoritățile locale, ceea ce poate afecta eficiența intervențiilor.
„Deși sistemul de gestionare a situațiilor de urgență este organizat conform procedurilor în entitățile monitorizate, fluxul de informații și decizii prezintă riscuri de disfuncționalitate, cauzate de lipsa unei infrastructuri eficiente de comunicare internă și interinstituțională sau de colaborări defectuoase cu autoritățile locale, precum transmiterea tardivă a documentației sau formatele neadecvate.”
Astfel, activitățile de planificare și coordonare pentru gestionarea riscurilor de inundații, prevăzute în Strategia națională de răspuns, pot fi grav afectate.
„Echipamentele de avertizare și alarmare a populației, precum și mijloacele de intervenție trebuie să fie la un nivel adecvat, pentru a face față noilor provocări determinate de fenomenele meteorologice extreme”, se afirmă în raport.
De asemenea, evaluarea pagubelor după inundații este compromisă, din cauza insuficienței personalului specializat pentru inspecții tehnice și a lipsei unei metodologii unice naționale pentru calcularea impactului situațiilor de urgență.
