România se confruntă cu o nouă criză demografică cauzată de scăderea semnificativă a numărului de români care se întorc în țară. După o perioadă de echilibru, fluxul migratoriu s-a inversat, iar numărul celor care părăsesc definitiv România în străinătate depășește tot mai mult pe cel al celor care revin acasă.
Fenomenul de „exod” al tinerilor din anii 2000 a reapărut în 2025. După o scurtă etapă de optimism, România se confruntă din nou cu un val major de emigrare. În numai doi ani, țara a pierdut zeci de mii de locuitori activi, majoritatea aflați în plină maturitate profesională.
Conform datelor analizate de Profit.ro, în ultimii doi ani s-a înregistrat o schimbare radicală în trendul de revenire a românilor din diaspora, iar bilanțul demografic a devenit negativ. În 2022, statisticele indicau un semnal pozitiv: 54.839 de români s-au întors în țară, în timp ce 48.438 au emigrat, generând un plus net de 6.400 de persoane, indicând o încetinire a exodului, însă situația s-a deteriorat ulterior.
De la începutul anului 2023, situația s-a deteriorat treptat. Numărul celor care s-au întors a scăzut drastic la 29.830, în timp ce emigranții au rămas constanți, la 48.600. Ca rezultat, s-a înregistrat o pierdere netă de aproape 18.700 de persoane într-un singur an.
Tendința s-a accentuat în 2024, când doar 28.431 de români s-au întors în țară, iar 51.062 au ales să părăsească definitiv România. În doar doi ani, populația activă a României s-a redus cu peste 40.000 de persoane, intensificând presiunea asupra pieței muncii și sistemului de pensii.
Destinațiile preferate ale românilor emigranți
Principalele destinații continue să fie Italia, Germania și Spania, care atrag cei mai mulți români în căutarea unei vieți mai bune. Urmează Austria și Franța, iar în afara Uniunii Europene, Canada, Statele Unite ale Americii și Elveția reprezintă principalele ținte ale emigranților români.
Este de menționat că Marea Britanie, una dintre destinațiile tradiționale ale diasporei românești, nu mai este raportată separat de Institutul Național de Statistică, ci inclusă în categoria „alte țări”, care însumează peste o treime din totalul emigrărilor în 2024.
Profilul celor care părăsesc țara s-a modificat radical
Dacă anterior emigrația era predominantă în rândul tinerilor, acum profilul celor care pleacă s-a schimbat semnificativ. Tot mai mulți persoane aflate la maturitate profesională, cu experiență și calificări solide, aleg să se stabilească definitiv în alte țări.
În 2024, cei mai mulți emigranți aveau între 35 și 39 de ani, reprezentând peste 12% din total. Segmentul de vârstă 30-34 de ani a fost de 8,1%, urmat de cei cu vârste între 25 și 29 de ani (7,4%) și 20-24 de ani (6,6%). Aproximativ un sfert dintre cei plecați aveau sub 35 de ani, iar categoria 40-44 de ani a atins aproape 10% din total.
Sociologii avertizează că plecarea acestor categorii de vârstă afectează grav forța de muncă calificată, precum și structura demografică pe termen lung.
„România pierde anual persoane aflate în cea mai productivă perioadă a vieții, ceea ce reprezintă o hemoragie de capital uman ce slăbește economia și limitează potențialul de dezvoltare”, avertizează un specialist citat de Profit.ro.
Economiștii și demografii atrag atenția că, fără politici publice eficiente pentru stimularea revenirii românilor și pentru crearea unor condiții competitive de trai, România riscă o criză demografică severă în următorul deceniu. Rata natalității este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar exodul persoanelor active intensifică declinul populației.
Proiecțiile indică faptul că, dacă trendul actual va continua, populația României ar putea scădea sub 17 milioane de locuitori până în 2035.
