Liderii europeni au acceptat solicitările lui Donald Trump pentru aproape un an. Acesta a presat statele membre ale NATO să-și crească bugetul de apărare la 5% din PIB și a amenințat cu retragerea sprijinului american pentru Ucraina, conform analizei The Guardian.
De asemenea, au oferit un răspuns discret aventurismului internațional al SUA, inclusiv modelele de captură și extrădare a lui Nicolás Maduro din Venezuela.
Servilismul s-a manifestat frecvent la vedere. Diverși lideri europeni și-au asumat în public rolul de „consilieri vocali ai lui Donald Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost adresat în mod controversat cu apelativul „tati” într-un summit din iunie anul trecut.
Însă, solicitările repetate și tot mai agresive ale lui Donald Trump ca Danemarca să cedeze sau să vândă Groenlanda, semi-autonomă, au declanșat una dintre cele mai grave crize din istoria parteneriatului transatlantic.
„Suntem în 2026, facem schimburi comerciale cu oameni, dar nu și cu oameni”
„Aspiratia președintelui este clar exprimată”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News.
„Desigur, avem limite. Suntem în 2026, se realizează schimburi comerciale cu persoane, dar nu și cu persoane.”
După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele îngrijorate, fumând în fața clădirii Eisenhower din Washington DC.
„Când vine vorba de Groenlanda, europenii au identificat o limită de inviolabilitate pe care doresc să o respecte cu strictețe”, a spus Kristine Berzina, expert senior la German Marshall Fund pe securitatea SUA și cooperarea transatlantică.
„Restul a fost negociat, dar situația Groenlandei diferă, deoarece se discută despre suveranitate și despre capacitatea Europei de a-și proteja teritoriile și drepturile.
Europa se confruntă, totodată, cu o „poziție diplomatică vulnerabilă” din cauza dependenței de SUA în domeniul securității, a afirmat fostul prim-ministru leton, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu are o poziție fermă”, a adăugat el. „La final, Europa încă are nevoie de sprijinul american.”
Presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei, considerabilă
Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost extremă. La o zi după întâlnirea cu reprezentanții SUA, Vivian Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri.
„Danemarca a fost întotdeauna un aliat apropiat al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth.
„Este impresionant să vezi această situație, ca și cum i-ai cere celui mai bun prieten să te lovească aleatoriu. Nu există motive evidente pentru o astfel de decizie.”
Interesul lui Donald Trump pentru achiziționarea insulei a crescut odată cu sfatul prietenului său de peste ocean, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, care i-a sugerat acest lucru în 2019. Casa Albă a afirmat că principalul motiv este securitatea națională, însă Trump a admis că și ego-ul joacă un rol semnificativ. Într-un interviu pentru New York Times, el a menționat recent că posesiunea Groenlandei reprezintă „o necesitate psihologică pentru a avea succes”.
Vineri, Trump a amenințat cu impunerea de tarife asupra țărilor care nu „susțin” intenția sa de a anexa Groenlanda.
Europa răspunde prin întărirea garnizoanelor
Europa a reacționat concentrându-se pe contracararea argumentelor SUA, conform cărora Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui eventual atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unui amplasament temporar, fiind completat de trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Regatul Unit.
„Apărarea și securitatea Groenlandei reprezintă o preocupare comună a întregii alianțe NATO”, a afirmat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat relația strânsă cu SUA și parteneriatul în discuțiile despre viitorul Groenlandei. Ea a evidențiat inițiativele UE, precum înființarea unui birou în Nuuk și intenția de a crește sprijinul financiar pentru insulă.
„Groenlanda poate conta pe sprijinul nostru, atât pe plan politic, economic, cât și financiar”, a precizat ea.
