Potrivit știripesurse.ro, amânarea pronunțării Curții Constituționale din 28 decembrie, explicată oficial prin „lipsa cvorumului”, ascunde un conflict procedural mult mai grav, cu implicații directe asupra conformității legii de organizare și funcționare a CCR. Convergența informațiilor indică faptul că nu absența judecătorilor a fost cauza reală a blocajului, ci refuzul conducerii Curții de a aplica o dispoziție legală obligatorie.
În timpul deliberărilor referitoare la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, judecătorul Cristian Deliorga a cerut întreruperea deliberărilor și stabilirea unui nou termen de pronunțare după 15 ianuarie 2026, în concordanță cu practica utilizată pentru celelalte cauze amânate pentru anul următor. Motivația a fost de natură strict juridică, bazată pe lipsa de claritate a dispozițiilor tranzitorii și pe riscul aplicării incorecte a acestora.
Deliorga a solicitat explicit elaborarea unei adrese către Ministerul Justiției pentru clarificarea modalității exacte de aplicare a normelor tranzitorii. Cererea sa a fost susținută de alți doi judecători ai Curții, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, atingând astfel pragul legal de o treime din numărul judecătorilor Curții.
O dispoziție clară, ignorată de conducerea Curții
Articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 nu lasă loc de interpretări: dacă un judecător solicită întreruperea deliberărilor, iar președintele Curții sau cel puțin o treime dintre judecători consideră cererea justificată, pronunțarea trebuie amânată obligatoriu pentru o dată ulterioară. Textul nu permite interpretări discreționare și nu oferă președintelui Curții posibilitatea de a refuza această solicitare.
Cu toate acestea, președinta CCR a refuzat să stabilească un nou termen, chiar dacă condițiile legale erau îndeplinite. După o pauză în ședință, cei trei judecători au reiterat cererea de amânare, însă refuzul a persistat, în pofida caracterului obligatoriu al normei legale.
În acest context, cei trei judecători, alături de Mihai Busuioc, au părăsit sala de ședință. În urma acestui fapt, plenul nu a mai putut funcționa conform legii, deoarece în sală rămăseseră doar cinci judecători, sub pragul de două treimi necesar per cvorum.
Derulare „forțată” a termenului și suspiciuni serioase legate de procedură
Suspendarea ședinței și stabilirea unui nou termen pentru luni, 29 decembrie, ora 10.00, au fost anunțate oficial drept consecință a lipsei de cvorum. În realitate, această lipsă de cvorum a fost cauzată direct de refuzul conducerii CCR de a respecta o obligație legală clară. Ulterior, cei patru judecători au formulat în scris o solicitare de stabilire a unui termen după 15 ianuarie, iar conform unor surse, aceștia intenționează să nu participe la ședința programată pe 29 decembrie.
Termenul de judecată inițial, stabilit la începutul lunii decembrie, a fost fixat cu numai câteva zile după adoptarea legii, fapt fără precedent în activitatea CCR. În mod obișnuit, judecătorii constituționali beneficiază de un interval rezonabil pentru studierea dosarelor complexe, mai ales în cazul unei chestiuni delicate precum pensiile de serviciu ale magistraților.
De asemenea, raportul elaborat de președinta CCR asupra legii a fost criticat pentru faptul că nu analizează în detaliu toate obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și că neglijează jurisprudența constantă și consolidată a Curții Constituționale în această materie. Legea supusă controlului este acuzată că ar aduce desființarea de facto a pensiilor de serviciu, în contradicție cu principiile europene care recunosc acest tip de pensii ca element fundamental al independenței judecătorilor.
De la „lipsă de cvorum” la criză de legitimitate legală
Privită în ansamblu, situația din 28 decembrie reprezintă nu doar o amânare procedurală, ci un conflict deschis între judecători care solicită respectarea strictă a legii și conducerea Curții care refuză aplicarea unei norme imperative. Prezentarea incidentului drept o problemă de cvorum riscă să distorsioneze adevărata esență, fiind vorba de respectarea regulilor fundamentale de funcționare a Curții Constituționale.
RECOMANDĂRI:
- Sindicaliștii anunță proteste ample împotriva Guvernului Bolojan, după declarațiile despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală”
- „După creșterea taxelor, România a primit cele mai mici fonduri europene din ultimii 10 ani”. Un economist critică dur administrația Bolojan
