Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu s-a produs „din senin”. În spatele acestui dezastru se află o poveste prelungită pe luni de zile, marcată de avertismente tehnice, ședințe, rapoarte și declarații liniștitoare, care s-au dovedit a fi complet deconectate de realitate.
Analiza efectuata pas cu pas relevă întregul scenariu al dezastrului, de la primele semnale tehnice din iunie până la momentul în care peste 100.000 de locuitori au rămas fără apă, documentele oficiale confirmând că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost informat despre situație.
Iunie 2025 – primele semnale de alarmă la Paltinu
În luna iunie, problema Paltinu devine clară, nu mai e o simplă bănuială tehnică, ci o constatare oficială în documente.
La data de 17.06.2025, la barajul Paltinu au fost realizate manevre pentru evacuarea unor volume de apă. Administrația Bazinală Buzău-Ialomița identifică o problemă gravă la Barajul Paltinu: în timpul verificărilor, specialiștii constatând blocarea uneia dintre golirile de fund (GF2).
O inspecție subacvatică confirmă defecțiunea: sistemul de acționare este defect, vana de operare nu funcționează corect, iar ambele goliri de fund sunt practic blocate.
Situația ajunge de urgență în atenția Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Conformității Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.
Pe 24 iunie 2025, ANAR convoacă o comisie tehnică, care analizează situația barajului și recomandă necesitatea unor intervenții pentru golirea de fund și reparații ale echipamentelor, pentru siguranța și funcționarea normală a sistemului.
La data de 25 iulie, în cadrul Ministerului Mediului are loc o întâlnire a Comisiei pentru Siguranța Barajelor. Concluzia: intervențiile la Paltinu sunt urgente pentru asigurarea securității și buna funcționare a instalației. Documentele relevante sunt trimise autorităților locale împreună cu condiții tehnice specifice.
În data de 18 septembrie, scafandrii diagnostică o înfundare totală a bazăului cu sediment la Paltinu.
Pe 22 octombrie, se organizează o ședință de urgență la barajul Paltinu, participă reprezentanți de la Apele Române. Este prezentă și echipa ESZ Prahova (Exploatare Sistem Zonal), care relatează că au fost invitați „la fața locului”, unde li s-a prezentat un proces-verbal de golire a lacului, dar șeful de stație și inginerul refuză să semneze. Decizia este de a continua golirea lacului.
Pe 29 octombrie, Apele Române transmit oficial recomandarea ca nivelul apei să fie redus, solicitând operatorului pregătiri corespunzătoare. ESZ afirmă că primește doar o informare generală, fără scenarii concrete privind creșterea turbidității și imposibilitatea tratării apei.
Turbiditatea reprezintă tulburarea, opacitatea sau lipsa de transparență a unui lichid, precum apa, cauzată de particule fine suspendate, care difuzează lumina. Aceasta indică nivelul de impuritate și prezența substanțelor organice sau anorganice, inclusiv aluviuni sau poluare.
Simultan, la nivel județean se organizează multiple întâlniri ale Comitetului pentru Situații de Urgență consacrate Paltinu, însă ESZ afirmă că nu este invitată și nu primește decizii oficiale.
6 noiembrie – Prefectura Prahova anunță pentru prima dată despre o posibilă **situație de urgență**.
În zilele următoare, apare prima informare publică despre barajul Paltinu. Volumul de apă scade la doar 36% coeficient de umplere, cel mai redus nivel din ultimii șase ani. Avariații confirmă că nivelul va scădea și mai mult pentru verificarea vanelor și instalațiilor, însă asigură că alimentarea cu apă pentru Ploiești și Breaza rămâne „fără restricții”.
La data de 26 noiembrie, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, intervine public afirmând că Vidraru și Paltinu reprezintă riscuri controlate, iar nivelurile sunt menținute în limite sigure. Tonul este ferm, asigurând populația despre siguranță.
La momentul respectiv, nimeni nu anticipa că, în câteva zile, vom avea oprirea apei pentru 13 localități.
În nopțile de 28-30 noiembrie, ploile abundente acționează zona. Debitele cresc, iar lacul Paltinu, deja cu nivel scăzut pentru lucrări, se încarcă cu aluviuni masiv.
La Stația de Tratare Schiulești și Stația Voila, apa devine un amestec de sedimente, cu turbiditate record: peste 27.000-29.000 NTU, în timp ce apa potabilă trebuie să aibă sub 1 NTU.
Hidroelectrica oprește temporar funcționarea uzinei, din cauza riscului de avarii ale infrastructurii din cauza mării de nămol. În consecință, peste 100.000 de oameni rămân fără apă potabilă și pentru spălături.
30 noiembrie – 1 decembrie – în weekend, primarii localităților afectate se confruntă cu criza. Apele Române solicită oficial declararea stării de alertă. Ministrul Mediului afirmă că a aflat despre situație „din teren” și organizează o ședință de urgență cu autoritățile locale și operatorii implicați.
Premierul Ilie Bolojan anunță trimiterea a 200.000 de litri de apă îmbuteliată din rezervă, echivalent cu o sticlă de 2 litri pentru fiecare cap de familie afectată.
În ședințele tensionate din Prahova, directorul DSP propune furnizarea de apă menajeră pe conducte, până la remedierea instalațiilor. Însă, reprezentantul DSP Prahova contrazice această idee, menționând riscul pentru sănătate din cauza turbidității ridicate, și refuză asumarea unui aviz pentru consum.
Pe 2 decembrie, criza afectează și școlile. Inspectoratul Școlar Prahova anunță trecerea în online a elevilor din 13 localități pe perioada 2-5 decembrie, din cauza lipsei de apă pentru toaletă și igienă de bază.
Tot pe 2 decembrie, centrala electrică de la Brazi, esențială pentru energie, oprește temporar funcționarea din cauza sedimentelor în exces.
Ministrul Mediului susține că ESZ Prahova era informată despre riscurile de turbiditate, însă operatorul neagă și acuză lipsa de planuri de rezervă și infrastructura îmbătrânită, precum și întârzieri în reabilitarea bazinului de apă.
ESZ răspunde cu un comunicat detaliat, acuzând decizii hazardate, lipsa unui plan de rezervă, infrastructură învechită și întârzieri în reabilitarea rezervorului Lunca Mare, și remarcă excluderea din ședințe ale CJSU, unde deservește peste 100.000 de locuitori.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
- Locuitorii din Prahova și Dâmbovița se confruntă cu penuria de apă potabilă, alimentându-se din cisterne. Primarul Ploieștiului solicită explicații oficiale despre situație, cerând explicații directe celor implicați.
- Administrația Bazinală „Apele Române” anunță că a identificat soluții alternative pentru reluarea alimentării cu apă.
- Confruntări dureroase între autorități, acuzându-se reciproc pentru gestionarea crizei. Reprezentanți oficiali critică deciziile și lipsa de transparență.
- Autoritățile centrale și locale sunt în criză de comunicare în timp ce sute de mii de oameni sunt afectați de lipsa apei potabile.
- Discuții contradictorii între responsabili politici și specialiști despre riscurile și măsurile de intervenție în contextul crizei apei.
