În contextul actual al securității regionale, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt:
- intensificarea cooperării bilaterale și aliate pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin desfășurarea forțelor aliate în România
- întărirea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și aprofundarea colaborării bilaterale în domeniul securității și apărării
- analizarea și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe gestionarea crizelor, securitatea cibernetică și reziliența
- oferirea sprijinului necesar Republicii Moldova
- măsuri suplimentare de asistență pentru Ucraina
- adaptarea planurilor și implementarea acțiunilor operaționale pentru gestionarea eficientă a migrației la frontierele României.
Membrii CSAT au convenit că România, ca țară vecină, cu cea mai extinsă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, dorește încheierea conflictului, dar țara condusă de Volodimir Zelenski trebuie să participe la negocieri.
„Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și continue parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. România își menține poziția fermă că încetarea ostilităților trebuie să se finalizeze cu un acord de pace care să asigure garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare din partea Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa”, se arată în comunicatul emis după ședința CSAT, prima condusă de președintele interimar Ilie Bolojan.
Toți membrii CSAT s-au angajat să susțină financiar și militar Ucraina, dar și să contribuie la o soluție negociată pentru pace, a precizat Palatul Cotroceni, fără a specifica însă detaliile acestei soluții.
De asemenea, Republica Moldova, țara vecină, va continua să beneficieze de asistență în contextul situației de securitate de pe Marea Neagră: „Având în vedere impactul acestor evoluții asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat despre sprijinul continuu pentru viitorul european al acesteia”.
Totodată, România își dorește dezvoltarea relației bilaterale cu Statele Unite ale Americii, pentru ca trupele militare americane să rămână în țară, și în acest context s-a decis dotarea Flotei Navale Române cu un nou vas, o corvetă ușoară.
„Achiziționarea acestei nave va influența pozitiv flota existentă, făcând parte din programele de modernizare și înzestrare aflate în diferite etape de implementare. Forțele Armate Române vor continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea apărării la nivel național și aliat, pentru a descuraja și combate eficient toate tipurile de amenințări, indiferent de formă”, a mai transmis Palatul Cotroceni.
Cum se convoacă CSAT și cine participă
Conform legii, CSAT este convocat de președintele României, fie trimestrial, fie atunci când este necesar, dar și la inițiativa a minimum patru membri ai acestui consiliu.
Președintele României, Ilie Bolojan, conduce CSAT, iar premierul, Marcel Ciolacu, ocupă funcția de vicepreședinte.
Membrii CSAT sunt: ministrul apărării (Angel Tîlvăr), ministrul de interne (Cătălin Predoiu), ministrul de externe (Emil Hurezeanu), ministrul justiției (Radu Marinescu), ministrul economiei (Bogdan Ivan), ministrul finanțelor (Tanczos Barna), șeful SRI (Răzvan Ionescu, interimar), șeful SIE (Gabriel Vlase), șeful Statului Major al Apărării (Gheorghiță Vlad) și consilierul prezidențial pentru securitate națională (Cristian Diaconescu).
