Cristian Tudor Popescu (CTP) compară cele mai recente activități din politica externă ale „Nicu Fantasticu” și „Mica Maia”, evidențiind diferențele dintre cei doi lideri. „Anvergura internațională a Maiei Sandu este mai extinsă decât cea a lui Nicușor Dan”, afirmă cunoscutul jurnalist.
„Nicu Fantastic și Mica Maia”
Republica Moldova are o vizibilitate internațională mai accentuată în prezent decât România. Actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, are o anvergură globală superioară celei a lui Nicușor Dan.
Este evident, deoarece, sub aparența de fragilitate, Maia Sandu manifestă o hotărâre și o fermețe impresionante. Serviciile speciale și forțele de ordine, restructurate la indicațiile sale, au reușit să contracareze atacurile financiare, manipularea masivă online și candidații manipulați de Kremlin; astfel, Maia a câștigat alegerile prezidențiale, referendumul pentru aderarea la UE și alegerile parlamentare – ultimele fiind câștigate copios, permițând PAS să guverneze singur, fără a fi nevoie de o coaliție complicată, precum în România.
A crescut și eficiența organelor de justiție în combaterea criminalității organizate, mafiei, traficanților de droguri, hoților și ucigașilor periculoși. Inclusiv fostul lider moldovean, Plahotniuc, care a fost implicat în „furtul miliardului de euro” din băncile moldovenești, se află acum în închisoare la Chișinău.
Maia Sandu nu s-a dus la Clubul Trump, deși Moldova nu este membru al Uniunii Europene. După vizitele liderilor Macron, Merz și Tusk la Chișinău, urmărită de o delegație de senatori americani, președinta Sandu a avut o întâlnire oficială cu Marco Rubio la Conferința pentru Securitate de la Munchen. Ea a fost nominalizată pentru Premiile Nobel pentru Pace și a spus: „Mulțumesc pentru interesul față de țara noastră, pentru recunoașterea curajului și rezilienței noastre, însă ucrainenii merită cu adevărat premiul pentru Pace, pentru sacrificiile lor pentru această cauză”.
Maia Sandu se confruntă cu mulți adversari și în România, mai mulți decât Nicușor Dan. Partidul AUR și liderul G. Simion și-au exprimat deseori dorința ca România să nu mai acorde sprijin Republicii Moldova până când președinta Sandu va fi înlăturată, susținând ideea unirii prin anexarea Basarabiei.
Respingerea și disprețul față de basarabeni nu sunt noi în istoria extremismului naționalist din România. În 1920, viitorul lider al Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu, cu tată polono-ucrainean și mamă germană, a declanșat la Facultatea de Drept din Iași o campanie violenta împotriva basarabenilor, percepuți ca ruși, evrei sau comuniști. Acești au fost frecvent vătămați de gașca lui Codreanu, care, de multe ori, dădea primele lovituri. În cele din urmă, Senatul a decis exmatricularea lui din universitate, făcându-l simbol al naționalismului extrem și al antisemitismului.
Președintele Nicușor Dan nu a demonstrat până acum hotărâre sau abilitate în reformarea Serviciilor de informații, Justiției, Poliției sau Armatei. Nu a sprijinit semnificativ premierul Bolojan în lupta sa dură împotriva PSD pentru reformarea economiei și societății românești. În special, postările dedicate PSD și atacurile la adresa premierului Bolojan reflectă o lipsă de susținere. În ceea ce privește politica externă, experiența de la Washington arată clar. Donald Trump l-a numit prim-ministru pe Nicu Fantasticu, fără să știe cine este Nicușor Dan, semn că nu-l cunoaște. Momentul critic a fost când președintele României a încercat să prelungească discuția cu Donald Trump, dar a fost ignorat, iar întâlnirea a fost încheiată abrupt.
În prezent, trebuie să ne gândim mai mult la unirea României cu Republica Moldova, decât la unirea Basarabiei cu România, a evidențiat CTP pe Facebook.
