Zeci de persoane au participat duminică la comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu, în locul unde acesta a fost asasinat în urmă cu 87 de ani. Susținătorii au venit inițial în grupuri mici, aducând flori și lumânări. De la ora 14:00, a avut loc o ceremonie oficială, cu aproximativ 30 de participanți. În cadrul evenimentului, Șerban Suru, autoproclamat lider al mișcării, a ținut discursuri cu conținut politic.
Primii admiratori ai figurii principale a Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, au sosit de dimineață în grupuri de 2-3 persoane la troița amplasată în memoria sa, situată în pădurea Tâncăbești, la circa 30 km de București, pentru a-i aduce omagii sub denumirea de „Căpitan”.
Ei au așezat buchete de flori sau coroane și au aprins lumânări la troița dedicată „Căpitanului”. Conform tradiției, toți s-au rugat în fața troiței, însă doar unul singur a făcut salutul neofascist.
Dintre participanți s-au numărat și câțiva tineri. Înainte de a ajunge la monumentul din pădure, o parte dintre participanți au asistat, îmbrăcați în costume tradiționale, la slujba de duminică de la biserica din Tâncăbești.
Începând cu ora 14:00, un grup organizat de circa 30 de persoane s-a reunit la troiță cu scopul de a organiza o slujbă religioasă. Aceștia au adus alimente pentru pomeni și au aprins lumânări în timp ce Șerban Suru anunța, printr-un amplificator, numele legionarilor uciși pe 30 noiembrie 1938, în Tâncăbești.
„Dacă aveți credință legionară autentică și dragoste pentru cauza legionară, nu trebuie să vă fie teamă să exprimați adevărul”, a transmis Șerban Suru. „Acești martiri merită celebrați an de an. Trebuie să vorbim deschis despre mișcarea legionară și să cerem schimbări legislative în România”.
De asemenea, Suru a invocat documente și acte din 1945 până în prezent, susținând că este permis să negi Holocaustul atâta timp cât nu incită la violență împotriva minorităților.
Legislația interzice propagarea ideologiei legionare
Comemorarea are loc anual din 1994, pe locul unde Corneliu Zelea Codreanu și alți 14 legionari au fost uciși în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938. Deși astfel de evenimente sunt ilegale din 2002, ele continuă să se desfășoare neîngrădit.
În 2024, manifestarea a atras atenția publică după ce publicația Scena9 a relatat despre aproximativ 70 de participanți adunați în Tâncăbești, sub supravegherea forțelor de ordine, pentru o ceremonie ce includea slujbă religioasă, cântări legionare și saluturi interzise prin lege.
În urma acțiunii, Parchetul Tribunalului Ilfov a efectuat 9 percheziții domiciliare și a plasat sub control judiciar șapte participanți, inclusiv un jurnalist care a documentat evenimentul.
Pregătiri ale autorităților pentru comemorarea legionară din acest an
Organizatorii comemorării din acest an nu au planificat o slujbă religioasă. Cu toate acestea, autoritățile au instituit măsuri de securitate sporite, inclusiv montarea de garduri de delimitare și deplasarea autospecialelor de intervenție.
Pentru eveniment, forțele de ordine au blocat și prima bandă de pe DN1, pentru a asigura ordinea publică în timpul discursurilor și ceremoniilor.
„Participanții justifică prezența prin curiozitate și convingeri personale”
„Este permis, de ce să nu fie? Suntem în spațiu public și nu ni s-a spus nimic. Am auzit despre eveniment pe TikTok. Este plin de oameni!”, afirmă Gheorghe, un localnic din comuna Tâncăbești, venit împreună cu prietenul său Ionel pentru a asista la ceremonie. El consideră influența liderului legionar ca fiind una benefică. „Nu cunoaștem pe deplin istoria adevărată”, adaugă Gheorghe.
Perspectives asupra legii interzicerii manifestațiilor legionare
„Este vorba despre un om decedat. Aprindem o lumânare pentru comemorarea sa. Restul discuției despre activitățile liderului din perioada respectivă este o chestiune diferită”, explică Ion. Acesta crede că liderul a fost un patriot și a citit despre viața sa.
Mihail, prietenul său, pretinde că este istoric și nepot al unui legionist cunoscut pentru implicarea în asasinarea premierului I.G. Duca în 1933. El afirmă că legea care interzice manifestațiile cu conotații legionare este ilegală. „Ce lege? E o minciună! Este ori o acțiune inspirată de anumite grupări criminiale”, susține el.
Ambii afirmă că nu se tem de sancțiuni legale. „Dacă ne lăsăm cuprinși de teamă, am pierdut demnitatea”, afirmă Ion, comparându-l pe Codreanu cu figura istorică a lui Ștefan cel Mare.
VIDEO: Mihail și Ionel convinși că vor comemora un erou
Adoptarea unei noi cruci pentru comemorarea „Corneliu Zelea Codreanu și a celor 13”
Unii participanți au adus coroane de crizanteme și trandafiri cu inscripții precum „Corneliu Zelea Codreanu, erou național” și „O lacrimă de sânge a căzut o stea” – versuri din „Cântecul legionarilor căzuți”. Alții au agățat pe troiță mesaje și poze cu „Căpitanul”, printre care și formulări precum „Justiția judecă după ordine, nu după conștiință”.
Crucea cu inscripția „Corneliu Zelea Codreanu și cei 13” a fost ridicată sâmbătă, 29 noiembrie, după ce vechiul monument a fost deteriorat și înlocuit cu o altă structură. Autoritățile au demarat o anchetă pentru vandalism.
„Această cruce nu satisface așteptările extremiștilor, motiv pentru care s-a strâns o fundație pentru o troiță mult mai mare, după cum se intenționează”, a spus cercetătoarea Adina Marincea, subliniind amploarea manifestărilor extremiste.
