Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. (Sursa: Informatie Financiara)
După publicarea datelor privind cursul euro de către BNR, prețul monedei europene la casele de schimb s-a situat între 5,11 lei și 5,29 lei pentru un euro.
Depășirea pragului psihologic de 5 lei pentru leu este, în principal, un fenomen economic. Chiar și guvernatorul BNR semnala în februarie necesitatea unei ușoare deprecieri a leului, considerând că moneda era supraevaluată cu 5%.
„În contextul actual, chiar și un sistem foarte performant ar avea dificultăți în a menține precizia, afectat de evoluțiile geopolitice și interne”, se arată într-un raport transmis marți investitorilor de către BRD, coordonat de economistul-șef al băncii, Florian Libocor.
„Pentru o orientare adecvată, este esențial să se evalueze corect realitățile actuale, să se accepte limitele, să se reziste tentației extremelor și să se facă diferența între semnale și zgomot. Gestionarea acestor aspecte va influența echilibrul dintre efectele directe și cele indirecte, la nivel economic și social. Volatilitatea nu este dușmanul, ci reacțiile emoționale”, a declarat Libocor.
Următoarele aspecte economice au contribuit la deprecierea leului:
- Creșterea economică a României este fragilă, fiind puternic dependentă de cererea internă, influențată de importuri.
- Deficitele bugetare (fiscal și extern) au atins maximele din perioada post-2009 și au înregistrat o deteriorare constantă de la începutul anului. Astfel, deficitul contului curent a continuat să crească (+84% față de anul precedent în ianuarie-februarie 2025), în timp ce deficitul bugetar s-a menținut la un nivel similar cu perioada anterioară (-2,3% din PIB în T1 2025).
- Cheltuielile bugetare actuale pun sub semnul întrebării consolidarea fiscală. Astfel, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 64% față de anul precedent în T1 2025; cheltuielile cu personalul şi asistenţa socială au crescut cu 15%, respectiv 12%, față de anul precedent. În consecință, cheltuielile cu dobânzile ar putea depăși probabil pragul de 3% din PIB în acest an (limita de la Maastricht pentru deficitul bugetar)!
- Datoria publică, la aproximativ 55% din PIB, a crescut cu peste 20 de puncte procentuale din 2019, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea de finanțare internă.
Fără o corectare a dezechilibrelor, România riscă să piardă încrederea agențiilor de rating (toate trei au atribuit o perspectivă negativă) și a piețelor, ceea ce face ca stabilitatea financiară să fie pusă în pericol.
BNR își menține poziția fermă, dar nu poate compensa lipsa de acțiuni în alte domenii economice. La un moment dat, ceva trebuie să se schimbe. Cu toate acestea, BNR dispune de instrumentele necesare și de rezerve valutare pentru a asigura o ajustare ordonată a situației.
Dezvoltarea politică, observată din toamna trecută, a evidențiat o serie de concluzii:
- O ofertă electorală bazată pe „răul mai mic” nu poate genera un „bine mai mare”. Pregătirea candidaților se reflectă în calitatea dezbaterilor.
- Perioadele favorabile nu durează la nesfârșit. O atitudine proactivă, mai degrabă decât reactivă, poate face diferența. Gestionarea incorectă a politicilor și lipsa de implementare a reformelor necesare generează dificultăți în viața politică. Cine posedă expertiza pentru a rezolva aceste probleme?
- Încrederea este un „activ” care nu poate fi cumpărat, împrumutat sau închiriat.
- Pierderea încrederii implică un proces lung și dificil de reconstrucție, fără garanții de revenire la nivelul inițial.
