AUR conduce în intenția de vot a românilor, conform unui studiu recent CURS. Dacă ar avea loc alegeri parlamentare, formațiunea condusă de George Simion ar obține un număr de voturi similar cu cele ale primelor trei formațiuni politice la guvernare.
Un sondaj anterior, AVANGARDE, a indicat și o cotă semnificativă pentru AUR, apropiată de totalul obținut de PSD, PNL și USR.
- Studiul CURS a fost realizat în perioada 5-19 septembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ, de 1.100 de persoane adulte, cu o marjă de eroare de ±3%. Iosif Buble, coordonatorul CURS, a explicat că sondajele de tip omnibus sunt autofinanțate.
Studiul CURS din septembrie 2025 relevă o majoritate a românilor pesimiști, cu încredere ridicată în instituțiile considerate stabile, dar cu scepticism faţă de politicieni și formațiunile politice. În contextul electoral, AUR conducerea, urmată de PSD și PNL, într-un cadru economic perceput ca dificil.
Studiul CURS din 21 septembrie plasează AUR pe primul loc la intenția de vot, cu 34% din intențiile de vot. Conform prognozei, în scenariul unor alegeri parlamentare, PSD ar obține 23%, PNL 16%, iar USR 12%.
Un sondaj AVANGARDE a arătat un rezultat similar, atribuind AUR 41%, PSD 19%, PNL 13% și USR 13%.
UDMR și SOS România au fiecare 5%, Partidul Oamenilor Tineri 3%, iar alte formațiuni 2%. AUR conduce, urmată de PSD și PNL, celelalte partide menținându-se la cote reduse, dar având un potențial de relevanță în eventualitățile de alianțe.
Românii, sceptici
Cercetarea CURS evidențiază o populație nemulțumită și sceptică față de clasa politică.
În privința evoluției țării, 70% dintre participanți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, 24% sunt de părere contrară, și 6% nu au răspuns.
Popularitate politică
Niciun politician nu beneficiază de un sprijin majoritar din partea românilor, în ceea ce privește încrederea. Diferențele mari între scoruri și nivelul ridicat de neîncredere indică o viziune politică fragmentată, fără o figură care să concentreze încrederea publică (peste 50%).
Într-un clasament al liderilor politici, Călin Georgescu este în frunte, cu 40%, urmat de George Simion cu 38% și Nicușor Dan cu 34%.
Printre liderii aflați în funcții publice, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan au un scor de 26%, iar Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă obțin fiecare câte 19%.
Românii, sceptici față de instituțiile politice
Scăderea încrederii în politicieni contrastează cu evaluarea pozitivă a instituțiilor considerate protectoare.
Instituțiile cu un rating ridicat sunt Armata, pompierii, Biserica și Poliția (79%, 79%, 70% și 56% respectiv). Această tendință este observată și la Uniunea Europeană, mediul privat și ONU (55%, 52% și 50% respectiv).
În schimb, instituțiile politice, cum ar fi Președinția, Guvernul, Curtea Constituțională și Parlamentul, au scoruri mai reduse (40%, 27%, 26% și 25% respectiv).
Păreri împărțite față de măsurile guvernamentale
Reacția publicului față de cel mai recent pachet de măsuri guvernamentale este una divizată.
36% consideră că unele măsuri sunt corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate și ineficiente, și 24% le consideră justificate și eficiente.
Aproximativ jumătate din populație afirmă că măsurile au un impact major asupra bugetelor personale, 52% spunând că efectele sunt semnificative (inclusiv foarte semnificative), în timp ce 31% evidențiază un impact notabil.
Presiunea financiară, resimțită acută
Studiul relevă o presiune economică și o stagnare a veniturilor la majoritatea gospodăriilor.
46% dintre respondenți declară că situația lor financiară s-a deteriorat. 32% au raportat o situație financiară identică, dar fără satisfacție, iar 16% rămân la același nivel și sunt mulțumiți. Doar 4% afirmă că situația financiară s-a îmbunătățit, în timp ce 2% au o opinie nedeclarată.
