Curtea Constituțională examinează joi sesizarea președintelui Nicuşor Dan referitoare la legea care completează ordonanța privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și acțiunilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Șeful statului a depus, acum o săptămână, o cerere de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002. El susține că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme constituționale și că textul este prea vag, putând fi interpretat abuziv.
Joi are loc prima ședință a Curții Constituționale în noua sa componență, cu trei judecători noi și Simina Tănăsescu, fost consilier în mandatul lui Klaus Iohannis.
Legea a fost adoptată de Parlament pe 21 iunie și modifică ordonanța din 2002, extinzând interdicțiile la organizațiile cu caracter legionar și prevăzând pedepse cu închisoare între 3 și 10 ani pentru înființarea unor astfel de organizații.
Noua legislație stabilește sancțiuni severe pentru: înființarea organizațiilor legionare (3-10 ani închisoare), distribuirea de materiale fasciste/legionare (1-5 ani închisoare), promovarea cultului liderilor organizațiilor interzise (3 luni-3 ani închisoare) și interzicerea denumirilor de străzi cu numele acestor lideri.
Președintele României a abordat această lege și în conferința de presă de luni.
„Analizând conținutul legii, așa cum este prezentată în sesizarea către Curtea Constituțională, constatăm aspecte extrem de neclare. De exemplu, în Făgăraș există o asociație care promovează Rezistența din Munții Făgăraș. Unii dintre membrii acesteia au avut legături cu Mișcarea Legionară. Legea nu precizează clar dacă această asociație are sau nu caracter legionar, iar membrii ei ar putea fi trași la răspundere penală. Consider că este legitim să se promoveze Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș. Sunt multe asemenea ambiguități, care îngrădesc libertatea de exprimare. Trebuie o lege clară, care să condamne manifestările xenofobe, antisemite, rasiste, dar care să nu ofere posibilități de interpretare abuzivă.”, a declarat șeful statului.
Nicuşor Dan a transmis Curţii Constituţionale, pe 10 iulie, o cerere de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 şi a Legii nr. 157/2018 referitoare la antisemitism.
„Considerăm că Legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituționale” , se precizează în document.
Legea extinde interdicțiile la organizațiile cu caracter legionar, pe lângă cele fasciste, rasiste sau xenofobe.
„Constituirea unei astfel de organizații legionare este o infracțiune, pedepsită cu închisoare între 3 și 10 ani. Spre deosebire de organizațiile rasiste sau xenofobe, noțiunea de legionar nu este definită în mod clar în text, ceea ce creează incertitudine”, mai susține preşedintele.
Lipsa unei definiții clare a termenului de „legionar” poate duce la aplicarea neunitară a legii de către instanțe.
„Această lipsă de claritate reprezintă o amenințare la libertatea individuală, dat fiind gravitatea pedepselor prevăzute”, precizează documentul.
Președintele evidențiază și lipsa de claritate a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.
„Definiția este circulară, bazată pe alte noțiuni controversate, ceea ce lasă loc arbitrariului.”
„Distribuirea unor astfel de materiale este considerată infracțiune și sancționată cu închisoare între 1 și 5 ani. Dar definiția acestora este vagă.”
„De exemplu, chiar și poezia lui Mihai Eminescu poate fi interpretată ca având conținuturi xenofobe, neexistând un punct de referință precis.”
Prevederile legii ridică probleme de constituționalitate din cauza lipsei de claritate.
„Legea nu precizează autoritatea care stabilește caracterul unei organizații, generând riscul deciziilor contradictorii. Aceasta duce la incertitudine juridică.”
Anterior, CCR a respins o cerere similară, argumentând că legea nu încalcă libertatea de exprimare.
