Un nou seism a avut loc în zona seismică Vrancea, informează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seismul din duminica, 21 decembrie, a înregistrat o magnitudine de 3,1 grade pe scara Richter.
Seismul s-a produs în regiunea seismică Vrancea, la o adâncime de 137,3 km, la ora 08:27, și a avut loc în proximitatea următoarelor orașe: 55 km vest de Focșani, 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km nord-vest de Buzău, 67 km est de Brașov, 84 km nord-est de Ploiești.
Cele mai intense cutremure din acest an, ambele cu magnitudine 4,4, au avut loc pe 13 februarie în județul Buzău și pe 11 mai în județul Vrancea. Anul trecut, cel mai puternic cutremur a avut o magnitudine de 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie.
De asemenea, două seisme cu magnitudini de 3,8 și respectiv 3,3 au fost înregistrate pe 1 decembrie, de Ziua Națională, în zona seismică Vrancea, conform datelor INCDFP.
Când ar putea avea loc un mare cutremur
Finalul anului 2025 a adus o creștere a activității seismice în zona Vrancea, unde sâmbătă s-a produs un seism, la ora 10:44, cu magnitudinea de 3,2 și o adâncime de 85 km.
Seismologul Gheorghe Mărmureanu indică momentul următorului mare cutremur în România, estimând o magnitudine cuprinsă între 7,2 și 7,9 grade pe scara Richter, putând ajunge chiar și la 8 grade.
Analizând datele specialiștilor, Gheorghe Mărmureanu prevede că următorul cutremur major din România va fi unul profund, similar cu cel din 1802. El consideră că acest lucru reprezintă „norocul” pentru România – faptul că un seism de adâncime va fi următorul eveniment major.
„Cutremurul va fi profund și acesta va fi un avantaj pentru România. Cu cât adâncimea este mai mare, cu atât energia se dispersează pe o suprafață mai largă. Se va întinde pe o suprafață vastă, de la Moscova până la Cairo, și în întreaga Europă,” a afirmat Gheorghe Mărmureanu, participant la Forumul dedicat Zilei Mondiale a Pământului.
El explică că acest cutremur va avea forma unui con răsturnat, cu seismul situat în vârful și baza sa fiind Europa. Conform experienței sale, seismul din viitor va fi similar cu cel din 1802, având o magnitudine de aproximativ 8, dar fără victime.
„Sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea estimată va fi între 150 și 170 km. Șansele ca evenimentul să apară după anul 2040 – 2041 sunt foarte mari. Sunt calcule realizate pe o perioadă de peste trei secole, care par să fie corecte. Până acum, nu am greșit niciodată,” a spus Mărmureanu.
Seismul din 1802, resimțit de la Moscova până la Cairo, a avut loc în Europa.
Cel mai puternic cutremur din secolul al XX-lea
Cel mai intens seism înregistrat în România în secolul al XX-lea a avut loc pe 10 noiembrie 1940 și a atins o magnitudine de 7,7, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Efectele sale au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, precum și în Muntenia, provocând circa 1.000 de victime și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova.
Seismul a fost simțit în București, unde au fost înregistrate aproximativ 300 de decese, în mare parte din cauza prăbușirii blocului „Carlton”. Clădirea s-a turtit ca o armonică, etajele s-au tasat unele peste altele, iar circa 200 de oameni au murit în prăbușirea acesteia. Un singur supraviețuitor a fost găsit – paznicul de la ultimul etaj.
După seismul din 1977, un alt cutremur semnificativ s-a produs pe 30 august 1986, cu magnitudinea de 7,1 în Gura Teghii, provocând 150 de morți și 500 de răniți. Cel mai devastator cutremur după Revoluția din 1989 a fost pe 30 mai 1990, având o magnitudine de 7 grade în Vrancea, la care s-au înregistrat 13 decese și 360 de răniți.
Alte două seisme cu magnitudini de 6,4 și 6,1 au avut loc la o zi distanță. Pe 12 iulie 1991, s-a produs seismul din Banloc, extrem de distructiv, de 5,7 grade, cauzând două decese, rănirea altor 30 de persoane și avarierea a peste 5.000 de clădiri. Șase zile mai târziu, un alt cutremur de 5,5 a afectat zona Herculane-Ofsenița, avariind 615 case.
Cum să acționăm în caz de cutremur
- Rămânem calmi, evitând panica și ajutând la liniștirea celor din jur
- Dacă suntem afară, ne îndepărtăm de clădiri și ne ferim de tencuieli, ziduri, coșuri, parapete, coifuri și sticlă, care pot cădea în stradă.
- În interior, ne sprijinim de un perete rezistent și evităm ferestrele.
- Ne adăpostim sub un suport solid, birou sau masă, iar copiii se pot refugia sub mese sau bănci din clasă.
- Închidem sursele de incendiu și intervenim după ce seismul s-a oprit, dacă este cazul.
- Dacă suntem în mașină, oprim pe marginea drumului într-un loc deschis, evitând clădirile apropiate, podurile, pasarele și liniile electrice aeriene.
- În transportul public, ne menținem calmul și așteptăm până la încetarea seismului, apoi coborâm în liniște.
- În metrou, păstrăm calmul și urmăm indicațiile personalului. În zone aglomerate, evităm panica și refuzăm să fugim, pentru a preveni accidentele cauzate de îmbulzeală.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Metode de pregătire a României pentru un cutremur major: „Necesită o evaluare tehnică pentru fiecare construcție în parte”
Fenomeene geologice neobișnuite: Pământul a fost zguduit timp de nouă zile după un tsunami în Groenlanda
