Două cadre universitare de la Universitatea din București, Ionela Băluță, specializată în studii de gen, și istoricul Alin Ciupală, analizează, într-un dialog, modul în care curajul feminin a fost ignorat, marginalizat sau denaturat de-a lungul istoriei și în discursul public contemporan.
- Într-un context de contestare a alegerilor prezidențiale, președintele AUR, George Simion, a declarat: „Eu sunt luptător, nu muiere, nici trădător”. Această afirmație a stârnit critici ample din partea societății civile, datorită folosirii termenului „muiere”.
- Specialiștii au fost întrebați cum sunt percepute, definite și poziționate femeile în limbaj, istorie și discursul politic actual.
- „Am putea crea o adevărată enciclopedie a curajului femeilor din trecutul societății noastre”, afirmă istoricul Alin Ciupală, recunoscând totodată că istoricii s-au axat prea puțin pe acest aspect.
Utilizarea termenului „muiere” de către liderii politici nu este întâmplătoare, ci o alegere deliberată cu implicații culturale și sociale semnificative, consideră acad. Ionela Băluță.
„Termenul „muiere” este uzual, dar a dobândit, începând cu secolul 20, o conotație negativă. Acesta plasează femeia într-un spațiu limitat la biologie și reproducere, amplificând în schimb superioritatea bărbatului.”
Reprezentări ale femeilor în discursul lui Adolf Hitler
Ionela Băluță face o paralelă istorică cu limbajul folosit de regimul nazist. În „Mein Kampf”, Adolf Hitler utilizează un termen cu o semnificație degradantă pentru a se referi la femei: „Regimul nazist a folosit în germană cuvântul «Weib», echivalentul românesc al termenului „muiere”, în loc de «Frau», care înseamnă femeie sau doamnă.”
Conform acad. Băluță, termenul „Weib” avea deja, la începutul secolului XX, o conotație negativă, reducând femeia la aspecte biologice și animalizând-o.
Ea observă o tendință recentă de radicalizare a tinerilor bărbați către ideologii de extremă dreaptă, care includ și narative misogina. Este îngrijorător că aceste idei sunt promovate și de personalități publice.
„Aceste declarații, rostite de un lider politic cu influență – AUR este în prezent al doilea partid parlamentar, Simion fiind candidat pentru președinție – au o importanță simbolică majoră, implicând o responsabilitate sporită.”
Necesitatea unei reacții ferme
Acad. Băluță subliniază necesitatea unei reacții ferme la astfel de afirmații: „Este obligatoriu să criticăm, să nu permitem ca astfel de afirmații să treacă neobservate și nesancționate, indiferent de cine le face.”
În privința educației, este nevoie de un proces pe termen lung, bazat pe voință politică, pentru a combate aceste stereotipuri. „Egalitatea de gen constituie un element fundamental al democrației.”
Diversitatea curajului feminin
Profesorul universitar Alin Ciupală, autor al unor lucrări despre istoria femeilor, prezintă diverse forme ale curajului feminin, adesea neobservate.
„Probabil că am putea compila o adevărată enciclopedie a curajului femeilor din trecutul societății noastre. Lipsa cercetărilor asupra acestui aspect nu înseamnă că nu a existat.”
Curajul feminin nu se limitează doar la evenimente epocale, ci se manifestă și în viața cotidiană prin acte aparent modeste, dar cu implicații semnificative.
„Societatea noastră are caracteristici tradiționale, în ciuda libertăților și dezvoltării de după Revoluție, necesită eforturi suplimentare în această direcție.”
„Curajul nu este specific unui anumit gen.”
Percepții ale publicului
Jurnaliștii au discutat cu cetățeni din București despre percepția lor asupra termenului „muiere” și implicațiile acestuia în contextul discursului politic.
„Este un termen arhaic, rar utilizat astăzi. Nimeni nu mai acceptă această denumire. Poate fi jignitor, în funcție de context.”
„Scade imaginea femeii în societate și este o insultă, mai ales în contextul specific.”
„Efectul este de diminuare a autorității femeilor.”
Termeni jignitori și regionalism
În context politic, „muiere” devine un termen deranjant și inacceptabil.
„Utilizarea acestui termen în contextul politic este o ofensă.”
„Poate că în unele zone rurale acest termen se folosește cu sens neutru. Nu este potrivit în spațiul public.”
Evoluția semantică a termenilor „femeie” și „muiere”
Un articol analizează transformările semantice ale cuvintelor „femeie” și „muiere” în dicționarele limbii române, de la 1929 până în prezent.
Autorul evidențiază modul în care definiția termenului „femeie” evoluează, de la raportare la familie, la persoană adultă de sex feminin, constatând o marginalizare a termenului „muiere” și apariția unei conotații negative.