Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, condamnă recentele afirmații ale ambasadorului Federației Ruse la București, care a susținut că unirea din 1918 ar fi fost ilegală și impusă prin forța Armatei Române. În opinia sa, aceste narațiuni reprezintă simple „clişee ideologice sovieto-ruse” ce contrazic adevărul istoric. De asemenea, menționează că proiectul reunificării României cu Republica Moldova rămâne o prioritate, urmând a fi prezentat Chișinăului atunci când AUR va obține puterea.
Liderul AUR evidențiază că, deși au existat dispute cu autoritățile din Republica Moldova, Federația Rusă nu are legitimitatea morală de a da sfaturi despre unirea României.
„Să fie clar: pe 27 martie am criticat autoritățile de la Chișinău pentru lipsa, considerată scandaloasă de către noi, de participare la evenimentele dedicate comemorării eroilor din Chișinău, exprimând astfel o atitudine rece și distantă față de semnificația momentului din 1918.
Însă, diferența este mare: discuțiile, chiar și polemice, cu autoritățile din Chișinău sunt una, iar ca Federația Rusă să vină să ne „dea lecții” despre unire, este cu totul alta, și deja depășește limita acceptabilului”, afirmă Dan Dungaciu.
El respinge afirmțiile ambasadorului rus, susținând că ideea lipsei de legitimitate a unirii din 1918 este o obsesie sovietică și rusească.
„Ce declară ambasadorul Federației Ruse în interviul pentru RIA Novosti din 31 martie? Puncte de vedere ideologice sovieto-ruse repetitive, iar numele diplomatului nu are importanță. În timp ce Rusia are multe probleme actuale, alege totuși să se concentreze asupra unirii României cu Basarabia! Chiar și diplomația rusă nu mai are aceeași autoritate…
Prim-vicepreședintele AUR adaugă: „Primul aspect ce îl preocupă pe ambasadorul rus este negarea legitimității unirii din 1918. O obsesie veche a URSS și a Rusiei moderne. Trecând peste ironia că Moscova ar pestă „legitimitate” din acest punct de vedere, unirea Basarabiei cu România a fost cel mai legitim act posibil, realizat pe fondul războiului. A fost aprobată de majoritatea minorităților, iar declarația de unire a fost redactată și în limba rusă pentru acces facil pentru rusofoni”, precizează Dan Dungaciu.
El afirmă că prezența Armatei Române în Basarabia a fost esențială pentru evitarea bolșevizării, fiind un sprijin concret pentru unionism.
„Ambasadorul rus afirmă ironic că armata română a fost prezentă acolo. În realitate, ea a intervenit ca să apere Basarabia de pericolul bolșevizării și sovietizării. Unionismul din 1918 a fost, pentru mulți votanți, singura soluție pentru a evita absorbția Basarabiei în URSS”, continuă Dungaciu.
El subliniază că acea intervenție militară a fost un act pragmatic, menită să securizeze și să dezvolte Basarabia în perioada de după unire, precum și o măsură de apărare față de riscurile sovietice.
De asemenea, Dan Dungaciu dezminte acuzațiile despre eșecul unirii, considerând aceste afirmații o propagandă sovietică și post-sovietică.
„Reafirm că unirea din 1918 a fost un proiect de modernizare pentru Basarabia. În 1919, drumul Galați–Chișinău dura 19 ore, în 1938 doar 8. În 1920, circulau 130 de locomotive în zonă, față de doar 29 înainte de 1918. Trenurile Chișinău–Ungheni erau zilnic 5 perechi în 1940, față de unul singur anterior”, exemplifică liderul AUR.
El menționează că România a fost una dintre primele țări din lume care a utilizat transportul aerian în Basarabia, construind trei aeroporturi: la Chișinău (1921), Cetatea Albă (1935) și Ismail (1935).
„ În 1918, nu existau școli românești în Basarabia, însă în 1939 erau 2718, inclusiv instituții pentru minorități, precum 75 școli evreiești, 5 germane, 4 poloneze, 1 ucraineană și 2 rusești. Proiectul de integrare a Basarabiei în România a fost unul de succes, fiind fondat Conservatorul «Uneia», în 1936, și Facultatea de Sociologie, între alte realizări.
Băncile românești au avut o prezență semnificativă, iar Mitropolia Basarabiei a deținut propria bancă, contribuind la dezvoltarea economică și culturală a regiunii”, explică Dan Dungaciu.
El afirmă că afirmațiile despre nelegitimitatea și întârzierea dezvoltării în Basarabia sunt false și manipulative, fiind doar propagandă sovietică și post-sovietică.
„Unirea din 1918 a reprezentat primul proces real de modernizare al Basarabiei, cum ar fi retehnologizarea infrastructurii, modernizarea transporturilor și a școlilor, chiar și dezvoltarea aeronavigației”, adaugă el.
Exemple concrete: în 1919, drumul Galați–Chișinău dura 19 ore; în 1938, doar 8; în 1920, circulau 130 locomotive în zonă față de 29 înainte de 1918. În transportul feroviar, numărul trenurilor a crescut de la unul zilnic la 5 perechi în 1940.
România a fost pionier în aviație, construind trei aeroporturi în Basarabia, fiind o dominație tehnologică în regiune.
În școli, în 1918 nu existau școli românești, dar în 1939 erau 2718, cu diverse școli pentru minorități. În plus, s-au înființat instituții culturale, conservatoare și universitare, precum Conservatorul „Unirea” din 1926 și Facultatea de Sociologie.
„Toate aceste realizări demitizează ideea unei Basarabii neperformante sau nelegitime, contrar propagandei sovietice și rusești”, afirmă Dan Dungaciu.
El precizează că actul unirii din 1918 a fost o decizie anti-sovietică și antibolșevească, susținută și de minorități, fiind un pas major în istoria regională.
„Acest proiect nu a fost antirus, ci a fost o reacție împotriva regimului sovietic. Inclusiv reprezentanți ai minorităților au votat pentru unire”, conchide Dungaciu.
El consideră că reintegrarea României cu Republica Moldova va depinde de un unionism rațional, care completează cel sentimental, pentru a proteja minoritățile și a asigura stabilitatea viitorului stat român.
„Un unionism al minții, rațional, și al inimii, emoțional, trebuie să fie fundamentul reunificării. Acesta va oferi minorităților, inclusiv rușilor, reprezentare și securitate în parlamentar, precum și un statut favorabil în Europa. Oamenii de afaceri vor beneficia de o piață de cinci ori mai mare și de oportunități economice mărite”, adaugă Dan Dungaciu.
El remarcă că atitudinea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a influențat negativ percepția românilor față de cetățenii de pe malul stâng al Prutului.
„Implicațiile externe și aiuzirile diplomației de la Moscova au accentuat distanțarea, iar participarea lui Maia Sandu în alegerile din România a făcut ca opinia românilor față de moldoveni să devină foarte rece, o situație gravă”, afirmă Dungaciu.
Chiar și în condițiile conflictului politic, liderul AUR consideră că proiectul reunificării trebuie să continue, iar acesta va fi introdus pe agenda politicienilor de la Chișinău atunci când AUR va ajunge la guvernare.
„Dincolo de aceste tensiuni, reunificarea este un proiect național, indiferent de schimbările politice. AUR va susține această inițiativă, iar odată la putere, vom propune un plan concret pentru reunire. Populația din Moldova și întreaga națiune trebuie să fie informată și să picteze în realitate, respectând memoria momentului din 1918 și realizarea unirii”, concluzionează Dan Dungaciu.
