Impactul recalculării pensiilor, anualizat, a depășit deficitul bugetar din 2020, anul pandemiei, când a atins 9,2% din PIB. Aceasta indică o gestionare neinspirată a bugetelor publice și o subestimare semnificativă a necesității de consolidare fiscală, a declarat şeful Consiliului Fiscal, acad. Daniel Dăianu, într-un articol publicat în „România – Zona Euro Monitor”.
La sfârșitul lui 2024, datoria publică a depășit 54% din PIB, cu o rată rapidă de creștere
Argumentarea că alte state UE au datorii publice mai mari este incorectă. România nu se află în zona euro, fapt ce implică riscuri valutare, iar deficitele bugetare mari îngreunează accesul la finanțare și pot genera reacții negative pe piețe.
Compararea cu situația altor state, cu deficite bugetare mari, nu oferă o imagine completă a problemei.
De exemplu, Polonia a înregistrat un deficit bugetar de 6,6% din PIB în 2024, dar un deficit de cont curent sub 1% din PIB, în timp ce România a depăşit 8% în 2024. Cheltuielile de apărare din Polonia au depăşit 4,7% din PIB în 2024. Dacă nu ar fi crescut aceste cheltuieli, deficitul bugetar polonez ar fi probabil sub 5% din PIB.
Situația precară a bugetului public român, cu venituri fiscale scăzute, reprezintă un impediment major
Ajustări bugetare majore într-un context internațional nefavorabil, cu necesitatea unei alocații sporite pentru apărare, sunt extrem de dificile. Consolidarea fiscală necesită nu doar reducerea cheltuielilor, ci și o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, conform documentelor Consiliului Fiscal.
România se confruntă cu un „sindrom al deficitului twin” (deficit bugetar și deficit de cont curent ridicat). Deficitul bugetar expune vulnerabilitatea balanței de plăți.
Reducerea deficitului bugetar este crucială pentru a menține încrederea în moneda națională, pentru a evita ieșirile de capital din țară și pentru a diminua presiunea asupra cursului de schimb. Contextul internațional nefavorabil agravează situația economică.
BNR nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică a României.
Noua clauză derogatorie nu rezolvă problema consolidării fiscale
Noua excepție pentru cheltuielile de apărare nu exonerează România de consolidarea fiscală viitoare. Deficitele bugetare cronic mari ar deteriora grav situația financiară pe termen lung. Piețele financiare nu vor tolera o astfel de gestionare a finanțelor publice.
România a alocat anul trecut peste 2% din PIB pentru apărare, cu un deficit bugetar cash de 8,64% din PIB. Obiectivul este reducerea deficitului sub 3% din PIB în șapte ani. Ajustări suplimentare (în creștere) ale cheltuielilor de apărare pot duce la un deficit bugetar peste 7% din PIB. Un compromis în NATO ar putea stabili o țintă minimă de cheltuieli pentru apărare între 3-4% din PIB. Oficialii români au anunțat un obiectiv de 3% din PIB în următorii doi ani.
Creșterea veniturilor fiscale și reducerea eficientă a cheltuielilor sunt imperative. Reforma statului, cu instituții mai puternice și utilizarea optimă a fondurilor europene, sunt esențiale pentru consolidarea fiscală.
Utilizarea fondurilor europene, în special în ultimii ani, a fost ineficientă, cu o lipsă acută a simțului urgenței. Riscăm pierderi masive din PNRR. România trebuie să depună toate eforturile pentru a recupera timpul pierdut.
(Restul conținutului este foarte lung; se recomandă o redimensionare a acestuia pentru o optimizare SEO adecvată)
