Ministrul Educației, Daniel David, a afirmat recent că înțelege profund sistemul educațional preuniversitar, deși anterior a recunoscut că nu îl cunoaște la fel de bine ca pe cel universitar.
„Din păcate, înțeleg foarte bine această situație. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistemul.”, a declarat Daniel David într-o intervenție live la o televiziune națională, joi.
Această declarație a fost reiterată și într-un comunicat oficial al Ministerului, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea responsabilității guvernamentale. În acest document, David a precizat că „cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare, știind cum funcționează din interior și din exterior. Astfel, înțeleg disfuncționalitățile ambelor categorii de actori, din interior și din exterior, care se exprimă vehement în aceste zile, și mă străduiesc să le corectez.”
Cu toate acestea, la începutul mandatului, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar.
„La preluarea funcției, cunosteam cele trei componente ale sistemului, însă nu anticipam amploarea interesului publicului și a presei pentru învățământul preuniversitar, domeniu pe care, evident, ca rector, îl cunoșteam, dar nu pretențios, temeinic, iar acum încep să îl cunosc și mai aprofundat ca ministru.”
În primele luni de mandat, a făcut mai multe declarații, arătând că se simte mai familiar cu cercetarea și educația universitară decât cu școlile, liceele și grădinițele.
„Nu am venit să schimb radical lucrurile, nici să le mențin neschimbate, dar orice modificare trebuie susținută de argumente. Pe baza unui raport pe care îl voi avea în luna mai, putem discuta despre alte direcții de abordare pe termen mediu și lung.”
Raportul respectiv, lansat la termenul anunțat, nu conținea nicio prevedere inclusă în Legea Bolojan. La rândul său, legea nu a inclus niciun aspect din raportul respectiv.
Deși președintele și prim-ministrul își exprimaseră sprijinul pentru viziunea ministrului asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au deviat de la această direcție.
Problema deficitului de cadre didactice
În declarațiile sale, ministrul a subliniat constant problema acută a lipsei de cadre didactice, o problemă cu care România se confruntă de mult timp. Această chestiune a fost abordată și în cadrul interviului susținut joi.
„Situația este problematică, și este evidentă de câțiva ani. La minister, această situație este recunoscută de mai mulți ani. Profesorul X a abordat această temă la Academie. Am fost de acord cu necesitatea unei majorări salariale în domeniul sănătății, dat fiind faptul că mulți medici au emigrat. Cred că trebuie să înțelegem că situația din educație este asemănătoare: începem să lipsească profesori și trebuie să creștem importanța și valoarea socială a profesiei. Aceasta se poate realiza prin bonusuri, traininguri, dar elementul esențial este salariul. Salariul reflectă valoarea pe care o acordă societatea profesiei. Alte inițiative, precum proiecte europene sau granturi, sunt importante, dar nu pot compensa lipsa unei valorificări adecvate a profesiei printr-un salariu corespunzător. Ca rector, am observat de-a lungul anilor că cei mai capabili studenți se orientează deseori spre alte domenii, evitând învățământul preuniversitar.”, a declarat Daniel David.
Raportul sublinia situația dificilă a profesorilor suplinitori calificați, care nu au acces la posturi pe termen nelimitat. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai atractive pentru profesorii începători.
Cu toate acestea, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și prevăd clase mai numeroase.